Reforma justiției nu poate fi oprită din cauza că nu există o majoritate de voturi în Parlament pentru numirea membrilor-lipsă în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor. Este opinia exprimată de președinta Maia Sandu, după ce amendamentul PAS, care reduce numărul de voturi necesare pentru numirea membrilor comisiilor de vetting, a fost criticat de unii experți în domeniu și de exponenții opozițieii.  

„Pentru că nu există 61 de voturi să blocăm reforma justiției? Nu. Nu vorbim aici de schimbarea Constituției. Este doar numirea unor membri în comisia de vetting. Nu putem opri reforma justiției pentru că nu există 61 de voturi. (...) Același mecanism este și la numirea membrilor CSM și acest mecanism a fost coordonat cu Comisia de la Veneția la timpul său. Dacă nu sunt 61 de voturi nu stai fără membri în aceste structuri. Mergi la o majoritate simplă și majoritatea simplă este totuși o majoritate”, a spus Maia Sandu, la emisiunea Cabinetul din Umbră, de la JurnalTV.

Sandu s-a referit și la candidatura fostului președinte al Comisiei Pre-Vetting, sugerând că nu ar exista probleme de integritate care l-ar descalifica pe Herman von Hebel anume în această procedură de selecție. Șefa statului a menționat că persoanele care ajung în comisiile de vetting parcurg și o etapă de preselecție organizată de Uniunea Europeană.

„Delegația Uniunii Europene face o preselecție. Această listă este transmisă Parlamentului. Herman Von Hebel a fost în comisia pre-vetting. Cea mai importantă curățenie în justiție a făcut-o comisia pre-vetting. Oamenii au demonstrat rezistență la influență și oamenii sunt calificați”, a dat asigurări Sandu.

Într-o postare recentă, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a catalogat aprobarea amendamentului ca fiind „practici periculoase în procesul de modificare a legislației privind desemnarea membrilor în Comisia de evaluare a procurorilor

„În special, este gravă modalitatea și viteza fulminantă de introducere și de adoptare a acestui amendament, fiind încălcate principiile de transparență, dar și de consens politic, solicitate de Comisia de la Veneția și de alte instituții europene”, susține CRJM.

Săptămâna trecută, candidatura fostului președinte al Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, în funcția de membru al Comisiei de Evaluare a procurorilor, nu a trecut de Parlament. Proiectul înaintat de fracțiunea majoritară PAS nu a fost susținut de toți deputații din partidul de guvernământ. Astfel, „pentru” au votat 53 de aleși PAS, în condițiile în care pentru adoptare erau necesare cel puțin 61  de voturi.

Nu au susținut proiectul doi deputați aleși pe lista PAS, Dinu Plîngău și Stela Macari, care s-au abținut de la vot. Plângău a declarat că suspiciunile apărute în spațiul public privind candidatura lui Herman von Hebel ar fi trebuit clarificate înainte de procedura de vot. 

De altă parte, speakerul Igor Grosu a spus că von Hebel ar fi fost victima unei tentative concertate de compromitere și a recunoscut că există probleme privind asigurarea numărului necesar de voturi.

Fracțiunile de opoziție nu au participat la procedura de vot, după ce au declarat că nu agreează candidatura.

Investigația Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, publicată în anul 2024 pe portalul Anticoruptie.md, a scos la iveală pete gri din trecut pe imaginea lui Herman von Hebel, fostul președinte al Comisiei Pre-Vetting, dar și anumite probleme cu legislația. Hebel a activat în anii 2013 – 2018, în calitate de grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga. Presa olandeză scria, în 2018, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel ar fi fost afectată de ilegalități și ar fi cauzat prejudicii Curții Internaționale Penale în valoare de cel puțin 760.000 euro. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.

Ancheta jurnalistică constată, între altele, că Herman von Hebel a activat în calitate de judecător în Olanda concomitent cu funcția de șef al Comisiei de Pre Vetting, ceea ce contravine legislației Republicii Moldova.

Herman von Hebel nu a dorit să ofere o reacție la informațiile identificate de portalul Anticoruptie.md, dar într-un interviu pentru Europa Liberă a respins ipoteza că ar fi încălcat legislația moldoveană sau ar fi trecut sub tăcere anumite episoade din cariera sa.