Organizarea ierarhică, care afectează autonomia procurorilor inferiori, precum şi influența politicului în activitatea procurorilor, mai ales la numirea, avansarea în funcție și demiterea procurorilor sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă Procuratura și care prezintă risc de corupție, se arată într-un studiu prezentat recent şi realizat cu sprijinul Consiliului Europei.

James Hamilton, director al Procuraturii Publice a Irlandei, consultant al Consiliul Europei și unul din autorii studiului, a identificat două probleme principale ale corupției în sistemul moldovenesc de urmărire penală: dorința persoanelor suspectate „să mușamalizeze cazul”, precum și presiunea procurorilor de grad superior asupra subalternilor.

„Corupția e percepută în Moldova aproape în fiecare instituție, dacă nu chiar în fiecare și uneori aceasta este la un nivel foarte înalt. Deși adoptarea Legii Procuraturii este un lucru foarte bun, este foarte important să urmărim cum va fi implementată aceasta. Este foarte importantă schimbarea Constituției, pentru că, în caz contrar, ne vom trezi că reforma va fi diluată, iar procurorul general va fi numit după modelul vechi”, susține expertul.

În același timp, Hamilton propune metode radicale de luptă cu corupția în cadrul Procuraturii şi anume modificarea legislației, astfel încât averile nejustificate și bunurile de lux să prezinte temei pentru demiterea procurorului. În plus, expertul consideră că este necesară crearea în cadrul Procuraturii Anticorupție a unui departament specializat în urmărirea penală inițiată împotriva procurorilor corupți.

O altă recomandare a experților occidentali este utilizarea unor măsuri provizorii în cadrul investigării cazurilor mari de corupție aşa ca înghețarea conturilor și sechestrarea bunurilor. De asemenea, periodic ar trebui efectuate controale privind modul în care procurorii au confiscat bunurile în cadrul dosarelor penle, ceea ce ar elimina înțelegerile secrete între procurori și suspecți.