Moldova, intermediară într-o afacere de export de arme din UE în Belurus și Rusia

Anticoruptie.md
07/10/2021

Trei firme din UE sunt suspectate de încercarea de a face contrabandă cu arme în Belarus și Rusia, ceea ce ar putea să fie vârful unei piețe negre mai mari. Firma cehă Česká Zbrojovka a încercat să exporte peste 100 puști și pistoale prin Moldova în Rusia în 2020, potrivit unui document moldovenesc ajuns în posesia EUobserver.

Transportul a inclus puști cu lunetă de model CZ TSR, care pot fi utilizate atât pentru sport, cât și de trupele speciale. Firma ungară „De Fango” și firma slovacă „XXeurope” au încercat, de asemenea, să exporte sute de mii de cartușe de muniție prin Moldova în Belarus cam în același timp, se arăta în documentul intrat în posesia reporterilor de la publicația belgiană.

UE a impus embargouri la exportul de arme către Belarus și Rusia în 2011 și 2014. 

Un ofițer moldovenesc a oferit informațiile – o prezentare PowerPoint de 12 pagini, creată de autoritățile moldovenești de aplicare a legii – unui diplomat al UE la Chișinău în iulie pentru a trage alarma.

Ca intermediar al acestei afaceri apare firma moldovenească „Cartuș”, o companie rusă numită „Alliance”, și una din Belarus, „Outdoor Team”, în presupusa schemă de ocolire a sancțiunilor UE.

„Care sunt documentele necesare în țările UE pentru a exporta [articole militare] în țări terțe?”, a întrebat documentul oferit de ofițerul moldovean reprezentantului diplomatic al UE.

„Eludarea embargourilor [UE] prin utilizarea unor state [Moldova] care nu au ratificat embargoul este incriminată sau implică doar răspundere pecuniară?”, se mai menționează în document.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Moldovei a confirmat unul dintre cazuri pentru EUobserver, spunând: „Guvernul [moldovenesc] a oprit o încercare de a exporta muniții civile în Belarus”.

„Au fost confiscate și sunt ținute în prezent pe teritoriul Republicii Moldova. Justiția [...] a deschis o anchetă asupra cazului, urmată de mai multe percheziții săptămâna trecută”, a declarat Ministerul de Externe de la Chișinău.

„Munițiile au fost importate din Ungaria, dar au fost produse în Finlanda și Elveția”, a adăugat ministerul, lărgind lista potențialilor vinovați ai UE.

Moldova a fost „deschisă colaborării cu orice instituție UE sau agenție a statelor membre UE care investighează acest caz”, a declarat ministerul pentru EUobserver.

„Guvernul [prim-ministrului Natalia] Gavrilița ... a făcut din aceasta o prioritate în lupta împotriva corupției și în curățarea instituțiilor statului”, a mai spus acesta.

Slovacia a coroborat afacerile suspecte ale XXeurope.

„Putem confirma că XXeurope a solicitat o licență de export pentru muniție cu un utilizator final declarat în Moldova (pentru piața civilă) în aprilie 2020. După o examinare amănunțită a cererii, MAE slovac [ministerul afacerilor externe] a decis să nu acorde o permisiune pentru export”, a spus acesta.

„Slovacia aplică un control strict în exporturile de arme”, a adăugat aceasta.

„Cehia implementează, de asemenea, pe deplin toate embargourile de arme ale UE sau ONU”, a declarat ministerul său de externe pentru EUobserver.

Ministerul maghiar de Externe a declarat că „respectă ... normele privind embargoul asupra armelor și alte măsuri restrictive adoptate de Națiunile Unite sau de Uniunea Europeană”.

„De Fango”, compania maghiară de arme, a declarat pentru EUobserver că „nu furnizează bunuri către Rusia și Belarus”.

„Toate livrările efectuate de compania noastră se efectuează exclusiv cu permisiunea autorităților de stat competente din Ungaria, respectând toate legile maghiare și legile UE”, a adăugat aceasta.

Firma cehă „Česká zbrojovka” și compania moldovenească „Cartuș” nu au răspuns la întrebări.

Solicitat de Portalul Anticoruptie.md, directorul „Cartuș”, Vasile Gondiu, a spus că firma nu a exportat niciodată nimic, detaliu care poate să fie verificat la vamă.

„În 2019, am livrat câteva pistoale sportive unui club sportiv din orașul Sankt Petersburg. Acest club sportiv participă la competiții internaționale. Pistoalele erau produce de o companie cehă, „CZ”. Domnii m-au rugat, dacă am posibilitate, să le livrez câteva pistoale sportive dacă autoritățile statului îmi vor permite. Autoritățile mi-au permis livrarea. A fost o livrare micuță de câteva pistoale sportive de „CZ shadow”. Ăsta este unicul export al nostru și, uitați-vă, ce mizerie”, a spus Vasile Gondiu, directorul „Cartuș”.  

 

„XXeurope”, firma slovacă, care se află în Žilina, nord-vestul Slovaciei, nu are un număr de telefon sau o adresă de e-mail. Firma bielorusă Outdoor Team, care se află într-o zonă industrială din afara Minsk, nu a răspuns. Un bărbat care a răspuns la apelurile EUobserver la firma rusescă „Alliance” din Sankt Petersburg, Rusia, a refuzat să se identifice.

Dar el a spus: „Nu avem niciun interes să vorbim despre această problemă. Este o emoție prea mare [sic]. Nu avem nevoie să vorbim cu Dvs. La revedere”.

Lumina UE

La rândul său, serviciul extern al UE a solicitat recent Bratislavei, Budapestei și Pragăi să facă lumină despre această afacere în cadrul Consiliului UE, unde se convoacă statele membre.

Comisia Europeană și Europol, agenția comună de poliție din Haga, au fost, de asemenea, preocupate de schema de reexport prin Moldova, conform documentelor interne ale UE văzute de EUobserver.

„Autoritățile moldovenești au făcut o prezentare despre posibile cazuri de încălcare a embargourilor la exportul de arme în Rusia și Belarus din Ungaria, Republica Cehă și Slovacia”, se spune într-un e-mail recent al serviciului extern intern al UE, referindu-se la documentul PowerPoint de la Chișinău.

„Presupusa schemă implică producători din aceste țări care exportau arme (pistoale și puști) sau muniții în Moldova și apoi erau reexportate în Rusia și Belarus”, a adăugat e-mailul.

Serviciul extern al UE a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebat dacă efectuează o anchetă.

„În cazurile în care SEAE [Serviciul de acțiune externă al UE] află despre un potențial caz de încălcare a embargourilor UE asupra armelor, acesta informează statele membre relevante ale UE și solicită informațiile necesare pentru a investiga acuzațiile și a asigura implementarea”, a spus purtătorul de cuvânt al acestuia.

Dar dezvăluirea schemei din Moldova a pus întrebarea dacă există o piață neagră mai largă a exportului din UE către statele supuse embargoului.

Și e-mailul UE de servicii externe a evidențiat o posibilă lacună în regimul de control al armelor.

„Sancțiunile UE se aplică pe teritoriul UE și statele terțe [precum Moldova] nu pot fi considerate responsabile de încălcarea sancțiunilor UE”, a spus acesta.

„În cazul alinierii țărilor terțe la sancțiunile UE, țara terță este cea care decide asupra acțiunii în conformitate cu propria sa lege națională”, a adăugat aceasta.

Pentru Ministerul de Externe al Cehiei, normele existente au funcționat bine.

„Nu există nicio lacună în embargourile la arme produse UE. Dacă un utilizator final din țara terță reexportă arme către țările supuse embargoului, aceasta constituie o încălcare clară a legislației UE și face obiectul unei anchete”, a declarat acesta pentru EUobserver.

Dar armele UE și echipamentele de combatere a revoltelor au apărut mai întâi în Belarus.

Printre acestea se numărau pistoale fabricate în Germania, aplicate de poliția din Belarus împotriva protestatarilor din septembrie anul trecut, potrivit postului de radio german ZDF.

Lotul de arme a inclus grenade paralizante fabricate în Cehia și folosite împotriva mulțimilor anul trecut, dintre care unele au provocat răni grave, potrivit think-tank-ului american Atlantic Council.

UE are, de asemenea, embargouri asupra armelor asupra Afganistanului, Republicii Centrafricane, Chinei, Republicii Democrate Congo, Iran, Irak, Liban, Libia, Coreea de Nord, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan, Siria, Venezuela, Yemen și Zimbabwe.

Afacere simbolică?

Dar schema Moldova-Belarus a arătat că unele dintre măsurile UE erau „doar simbolice”, a comentat o sursă de securitate a UE.

„În general, fluxul de arme și muniție către Belarus și Rusia [din țările UE] este mai larg [decât schema Moldovei], inclusiv alte echipamente militare”, a spus sursa.

Uneori, diavolul se afla în detaliile interdicțiilor individuale ale armelor din UE, care conțineau derogări.

Și, la rândul său, Republica Cehă s-a interesat de modificarea normelor UE privind armele către Rusia la începutul acestui an.

„Grupul de lucru pentru Europa de Est și Asia Centrală al Consiliului UE (Coest) a discutat propunerea CZ [cehă] referitoare la modificarea domeniului de aplicare al embargoului [Rusia] asupra armelor”, o notă din 22 iulie a Coest către Grupul său de lucru pentru afaceri externe Consilieri pentru relații (Relex), a spus.

Dar dacă cineva s-a comportat greșit, ar fi trebuit să știe mai bine, deoarece o altă notă UE, datată 14 mai 2019 și văzută și de EUobserver, a explicat detaliile interdicțiilor din Rusia și Belarus.

Unele tipuri de „arme de foc civile” ar putea fi vândute Rusiei, se arată în scrisoarea de la Relex către Grupul de lucru al Consiliului pentru exporturile de arme convenționale.

Dar nimic nu ar trebui vândut Belarusului, deoarece sancțiunile UE includeau „restricții asupra echipamentelor utilizate pentru represiunea internă”, în timp ce sancțiunile UE asupra Rusiei nu au făcut-o, a spus Relex.

Anticoruptie.md
07/10/2021




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii