O postare a noului judecător al CSJ, Vladislav Gribincea, la zece zile de la ocuparea funcției, a generat mai multe discuții. În contextul crizei de magistrați în instanța supremă, Gribincea îi îndeamnă pe avocați să nu „îngreuneze procesul de examinare de către CSJ a recursurilor” cu demersuri de accelerare, strămutare sau recuzare, făcând aluzie la faptul că apărătorii ar folosi excesiv acest instrument. Îndemnul său însă a născut o ploaie de opinii în controversă din partea avocaților.

În postare, Gribincea redă situația pe care o atestă la CSJ, după zece zile de activitate în funcție.

„În prezent, la Curtea Supremă sunt pendinte circa 9.000 de cauze, inclusiv peste 2.300 de recursuri penale, unele datând încă din 2022. După numirea judecătorilor noi la CSJ și demisia a 3 judecători temporari, peste 1.000 de dosare urmează a fi redistribuite noilor judecători (în medie, ei primesc acum în calitate de raportor câte 20 de dosare în fiecare zi). Dacă doriți ca recursurile să fie examinate mai repede, NU depuneți cereri de accelerare. Accelerarea examinării acestora pur și simplu NU este posibilă din cauză că la CSJ acum activează 10 judecători, pe când ar trebui să fie 20, iar numărul dosarelor pendinte este mare. Depunerea cererilor de accelerare doar ne răpește din posibilitățile și așa foarte limitate de a ne concentra pe examinarea recursurilor. Vă asigur că judecătorii CSJ fac tot posibilul pentru a se concentra pe recursuri. Recursurile în următoarele cauze penale sunt deja tratate cu prioritate: 1. care vizează persoanele aflate în detenție; 2. în care condamnați sunt minori; 3. cauzele de corupție; 4. dosarele de rezonanță”, a scris Gribincea, concretizând că „Curtea Supremă apreciază foarte mult și se bucură de recursurile bine motivate, care o ajută să își realizeze scopul prevăzut de lege - cel de uniformizare a practicii judecătorești. Este mai degrabă un îndemn de a renunța la folosirea cu rea-credință de drepturile procedurale. Avocații nu pot pune loialitatea față de client deasupra obligației deontologice de integritate profesională (Capitolul II art. 2 p. 7 Codul deontologic al avocaților)”.

Avocatul Oleg Efrim, fost ministru al Justiției, îl întreabă pe Vladislav Gribincea dacă, în situația în care se prelungește criza la CSJ, avocații ar trebui sau nu să depună recursuri.

„Domnule judecător, cu tot respectul, dar de ce sarcina Guvernului se dorește a fi rezolvată prin îndemnuri la avocați de a înțelege că nu există resurse? Avocații își apără clienții, așa cum o cer interesele acestora. Și dacă încă doi ani nu o să fie numiți judecătorii la CSJ, o să avem îndemnuri să nu depunem recursuri? Niciodată, dar niciodată, în Moldova termenul rezonabil de examinare a cauzelor în justiție nu a fost problemă de sistem. Am o ușoară senzație că suntem undeva aproape. Regret”.

Și președintele Uniunii Avocaților a comentat postarea.

„Puteți să ne dati o definiție a dosarelor de rezonanță și unde este reglementată? Or, pentru toate persoanele interesate care au depus cereri de accelerare, dosarele sunt de rezonanță? Art. 20 CPP inclusiv alin. (3) nu contine astfel de noțiune. Prioritizarea dosarelor în baza unor criterii inventate cumva echivalează cu aplicarea arbitrară a legii.

La fel, cred că indicațiile/ consultațiile date de judecătorii CSJ în mod public avocaților care reprezintă părțile în procesele pe rolul CSJ de a nu depune cereri de accelerare sau de a nu depune cereri de recuzare cam excede competența unui judecător CSJ și cred că încalcă prevederile art. 8 alin. 3/1, 3/2 lit. a) din Legea nr.544/1995.

Apropo, poate ne spuneți nouă, avocaților, cum sau când să declarăm recuzare dacă clientul consideră că trebuie să fie depusă o cerere de recuzare? Nu stiu dacă aceasta este opinia tuturor judecătorilor CSJ. Dacă este așa, poate organizați o ședință publică a colectivului de judecători CSJ cu UARM și cu toți avocații ca într-adevăr să nu mai pierdem timpul. Înțeleg că urmatoarea indicație/ consultație dată avocatțlor va fi în genere să nu atace cu recurs deciziile curților de apel. Iar ulterior vor începe a ne da indicații/ consultații judecătorii curților de apel să nu depunem apeluri și cereri de recuzare și în general ar fi bine ca avocații să nu se mai implice în înfăptuirea justiției. Haideți să ne respectăm interprofesional si să respectăm rolul fiecărei profesii la înfaptuirea justiției”, a comentat Dorin Popescu.

„Asa sa intelegem ca cazurile comunicate de CtEDO deja nu mai sunt o prioritate?”, s-a întrebat fostul judecător CEDO, Stanislav Pavlovschi.

„Domnul judecător, cu toată stima, DAR, înainte de a critica acțiunile avocaților, care participă în cauze penale, trebuie de cunoscut lucrurile pe intern și, cel mai important, un avocat adevărat va face tot posibilul pentru clientul său. Dvs în calitate de judecători puteți să ne amendați pînă la infinit. Dar vă rog, după ce lăsați robele de judecători, nu veniți sau nu vă întoarceți în avocatură, pentru că totuși e bun locul în avocatură, după ce nu încapi în fotoliu de judecător. Și da, dacă sunt obiecții la unii avocați, sesizați CED UAM și nu scoateți gunoiul din casa, din care ați ieșit 11 zile în urmă”, a scris și apărătorul Denis Terioșchin.

Juristul Vladislav Gribincea a devenit judecător la CSJ după ce a promovat evaluarea Pre-Vetting.  

În prima fază a concursului, dosarul său a fost declarat inadmisibil de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Candidatul nu ar fi prezentat în termenul prevăzut de CSM scrisorile de recomandare și certificatul de sănătate. Imediat după, Gribincea a precizat într-o postare publicată pe o rețea de socializare că certificatul medical invocat de CSM putea fi obținut doar de la o comisie specială care se convoacă destul de rar, iar recomandările sunt doar o formalitate excesivă despre care a și vorbit în cererea de participare la concurs. Avocatul a solicitat CSM-ului să își revizuiască hotărârea.

Hotărârea a fost revizuită o săptămână mai târziu atunci când membrii CSM au dispus revocarea din oficiu a actului administrativ în privința candidatului Vladislav Gribincea, respectiv, a fost readus în concurs.