Domeniul turismului din Republica Moldova ar putea funcţiona în baza unor reguli noi, prevăzute într-un proiect de lege aprobat în prima lectură în decembrie 2016. Deşi autorităţile anunţă că şi-au propus să dezvolte această ramură, documentul este criticat în special de cei care aduc turişti în ţară, adică de reprezentanţii domeniului turismului receptor, şi aşa slab dezvoltat. Aceştia semnalează, între altele, că, în forma în care a fost votat în prima lectură, proiectul va agrava situaţia proprietarilor de agropensiuni, puţine la număr. Ei ar putea fi puşi în condiţii inegale şi vor trebui să activeze după aceleaşi reguli ca marile hoteluri.  

Ce prevede proiectul

Discuţiile despre modificarea Legii cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova au început acum aproape patru ani, iniţiativa fiind a Agenției Turismului, condusă în prezent de Stanislav Rusu. În iulie 2016, Guvernul a aprobat un proiect de lege care aduce mai multe noutăţi în domeniu, iar acum câteva luni documentul a fost votat în Parlament în prima lectură. Autorii insistă că amendamentele sunt necesare pentru îmbunătățirea legislației din domeniu în conformitate cu standardele internaționale și cerințele pieții autohtone. Totodată, potrivit notei informative anexate la proiect, autorităţile îşi propun să creeze condiţii mai bune pentru cei care deţin afaceri în domeniul turismului și să ofere mai multă protecție clienţilor.

De exemplu, ar urma să apară o nouă instituție publică - Biroul de promovare turistică, entitate care se va subordona Agenției Turismului și va oferi turiștilor toate informațiile necesare. Ar urma să apară și centre de informare și promovare turistică în fiecare raion. La fel, se propune utilizarea Contului Satelit în Turism - o platformă ce va colecta și va prelucra toate informațiile ce țin de cheltuielile generate de consumul turistic, dar și alte date statistice din sector.

Totodată, voucherul turistic și modelul obligatoriu de contract de servicii turistice ar urma să fie excluse. În schimb, funcționarii vor să introducă o nouă modalitate de atestare a ghizilor turistici în locul atestatului obținut de la instituțiile de formare inițială și continuă. Cunoștințele și capacitatea lor de a organiza excursii pe teritoriul țării vor fi testate de o comisie specială, din care vor face parte reprezentanți ai autorităților centrale din turism, ai Ministerului Culturii, Academiei de Științe, instituțiilor de învățământ și asociații de branșă. Documentul de calificare va fi valabil timp de cinci ani. „Atestarea ghizilor de turism va duce la sporirea nivelului de pregătire profesională a acestora, ceea ce va contribui la calitatea serviciilor prestate de ghizi, iar în final la sporirea numărului turiştilor care beneficiază de serviciile ghizilor de turism şi îmbunătăţirea imaginii ţării ca destinaţie turistică”, susțin autorii proiectului. Totodată, excursiile se vor putea face doar pe rute autorizate și certificate de Agenție.

În lege se mai introduce noțiunea de „unitate de cazare turistică”, care va cuprinde toate facilitățile de cazare, de la hotelurile mari până la pensiuni și case de vacanță. Fiecare dintre ele ar urma să dețină un certificat de funcționare. Mai mult, noua lege ar putea prevedea sancțiuni contravenționale pentru desfășurarea activităților turistice cu personal necalificat sau în unități de cazare care nu vor deține certificate de clasificare.

Reprezentanții Agenției Turismului promit că, odată cu modificarea legii, cetățenii, agenții economici și statul vor obține mai multe beneficii (Vezi tabelul). Potrivit lor, odată cu aceste modificări, activitatea turistică se va dinamiza, numărul turiștilor va crește, la fel și încasările. „Operarea modificărilor are drept scop micşorarea poverii statului asupra agenţilor economici din domeniul turismului, ridicarea nivelului de calitate al serviciilor turistice, promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică, toate acestea contribuind la creșterea volumului încasărilor din activitatea turistică și a ponderii turismului în PIB”, potrivit notei informative a proiectului de lege.

Documentul mai arată că pe parcursul elaborării proiectului de lege au fost consultate opiniile tuturor reprezentanților din domeniu, atât ale celor care apară interesele statului, cât și ale celor care apară interesele agenților economici și ale asociațiilor neguvernamentale din sector. După mai multe ședințe și dezbateri, care încă mai continuă, părerile celor din breaslă s-au divizat, iar unii au contrazis şefii Agenţiei.

„Modificările vor afecta grav situația din domeniul turismului”

Mai multe organizaţii care reprezintă operatorii economici din sectorul turismului receptor (ce vizează cetățenii străini care ne vizitează țara - n.r.) au criticat mai multe modificări. Potrivit lor, în prezent, industria turismului de la noi prezintă un dezechilibru grav, fiind compusă majoritar de serviciile de turism emiţător, adică import de servicii pentru plecarea în călătorii externe a moldovenilor, în timp ce sectorul de turism receptor, cel care produce valoare adăugată pentru economia Republicii Moldova şi este exportator de servicii, este asumat doar de 4% din agenţiile de turism, producând mai puţin de 1% din PIB-ul naţional. „Republica Moldova este pe ultimele locuri în privinţa dezvoltării turismului, chiar dacă ţara noastră dispune de un patrimoniu turistic atractiv şi de o poziţionare geografică avantajoasă. Industria turismului este un sector cu mare potenţial de creştere şi ar putea deservi un contingent mare de turişti străini şi locali pe teritoriul ţării. Ţara noastră a înregistrat până la 2,5 milioane de turişti anual până în anii 1990. În 2015, în Republica Moldova au fost raportaţi aproximativ 100.000 de turişti în structurile de cazare şi aproximativ 2,85 milioane de cetăţeni străini au traversat frontiera de stat. Doar aproximativ 15.000 de turişti au vizitat ţara noastră în grupuri organizate de către tur-operatorii naţionali”, se arată într-o scrisoare semnată de președinții mai multor organizații neguvernamentale din sector adresată preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu. Printre organizaţiile-semnatare este Asociația Națională pentru Turism Receptor din Moldova (ANTRIM), cea pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), Centrul Național pentru Promovarea Turismului Vinicol, Federația de Promovare a Turismului din Moldova (FPTM) și altele, care au format o platformă de dezvoltare a turismului receptor. 

Ei au atenţionat preşedintele Parlamentului că acest proiect de lege nu va modifica profund managementul ramurii. „Va conserva și va acutiza situația actuală din domeniul turismului, fiind contrară principiilor de reformare și dezvoltare a industriei, a politicilor Guvernului privind dereglementarea mediului de afaceri și de micșorare a controalelor asupra antreprenoriatului, precum și a bunelor practici internaționale și regionale”, potrivit aceleiaşi scrisori. 

Reprezentanţii acestor organizaţii susţin că se dorește fortificarea deformată a Agenției Turismului. Mai exact, odată cu atribuirea funcțiilor de control, acreditare și cele de agent constatator al contravențiilor administrative (pe lângă atribuțiile de elaborare și implementare a politicilor din domeniu, cu care Agenția se ocupă acum), această structură ar deveni singura autoritate din sistemul administrației publice centrale cu o concentrație atât de mare a puterii, „ceea ce va menține o guvernare dezechilibrată și contravine practicilor internaționale”. 

Autorii scrisorii accentuează că şi inițiativa de a stabili aceleași cerințe atât pentru marile hoteluri, cât şi pentru pensiunile din zonele rurale va afecta ramura turismului receptor. „Cerințele permisive exagerate vor afecta grav pensiunile rurale și micii prestatori de servicii turistice, care vor fi supuși acelorași condiții ca și marile hoteluri, administrate de profesioniști. Astfel vor fi descurajați micii antreprenori din regiunile rurale”, potrivit srisorii.

O altă deficienţă constă în licențierea agențiilor de turism și a operatorilor din acest domeniu - „act permisiv inoportun și ineficient, fiind bazat pe niște reglementări care nu servesc intereselor publice” - și cerința obligatorie ca toți angajații să dețină certificate de formare inițială sau perfecționare profesională - „considerate fără nicio valoare adăugată pentru personalul din industrie, or, în cadrul unui sondaj, peste 2/3 din respondenți au apreciat drept joasă și nesatisfăcătoare calitatea acestor cursuri”. 

Totodată, reprezentanții turismului receptor sunt împotriva ideii de a impune excursii doar pe rutele turistice autorizate de Agenția Turismului. „Inițiativa va paraliza activitatea turistică, va inhiba creativitatea operatorilor din domeniu și a ghizilor și nu va permite reacționarea la doleanțele și interesele turiștilor”, consideră ei. Aceștia nu sunt de acord nici cu obligarea de a atesta ghizii de către o comisie specială. „Industria anunță despre o penurie acută de servicii de ghidaj, chiar dacă un număr important de ghizi din muzee sunt nevalorificați de către industrie. Potrivit bunelor practici internaționale, ghizii care practică o profesie liberă, bazată pe competențele umane proprii - ar trebui supuși unui regim de autorizare și impozitarea unică, similară celor supuse patentei de întreprinzător. Or, interesul public de a stimula extinderea profesiei de ghid este unul strategic, de aceasta depinzând dezvoltarea industriei turismului”, conform documentului.

Semnatarii scrisorii solicită președintelui Parlamentului ca proiectul de lege redactat în varianta inițială să nu fie aprobat în lectură finală: „Proiectul reprezintă o viziune desuetă de reglementare și control a domeniului turismului, fiind un semnal descurajator pentru industrie și partenerii săi de dezvoltare”.

Despre impactul negativ asupra industriei vorbește și Banca Mondială. Într-o scrisoare adresată preşedintelui Legislativului, la sfârșitul lunii ianuarie, Alexander Kremer, director de țară pentru Moldova, argumentează că proiectul de lege contravine mai multor reforme inițiate recent de guvernarea de la Chișinău, printre care se numără reducerea organelor de control ale statului și consolidarea insituțională a acestora, nu numerică. „​Amendamentele propuse sunt contrare reformelor prin introducerea licențelor adiționale prestatorilor de servicii turistice, agenții de turism, tur-operatori sau ghizi individuali (...) punând în acest fel o povară suplimentară și nejustificată pe sector. De asemenea, noua legislație va defini Agenția Turismului drept o autoritate cu funcție de control a sectorului privat din industria turismului, fapt care contravine hărții instituțiilor cu funcții de control ce reiese potrivit Legii cu privire la controlul de stat al activității de întreprinzător, introducându-se duble controale”, se arată în documentul semnat de reprezentantul Băncii Mondiale la Chișinău. 

Şi Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională, USAID, a evidenţiat mai multe deficienţe ale proiectului de lege în dezbaterile parlamentare de la 1 martie 2017, oferind mai multe exemple de bune practici, printre care cele din Armenia şi Georgia. 

Pe de altă parte, Stanislav Rusu contrazice faptul că Agenţia Turismului va avea prea multe pârghii de control. „Deja nu le mai are. Ne-am supus politicii Guvernului de micşorare a numărului instituţiilor cu atribuţii de control. Prin urmare, nici noua lege nu va prevedea acest fapt. În Parlament s-a creat un grup de lucru cu reprezentanţi din toate sectoarele, inclusiv cei care au rezerve. Au loc dezbateri. Oricum, vor fi modificări ale proiectului, dar şi anumite completări. Nu s-a ajuns la un numitor comun, dar suntem la etapa finală de dezbateri. Vom ajunge la un compromis”, ne-a spus Stanislav Rusu.  

Funcţionarul susţine că, prin modificările propuse, de fapt, vor avea de câştigat şi cei care fac turism receptor. „Nu este cazul să discutăm declarativ, ci să trecem la nişte modificări concrete. Pot veni cu demonstraţia că modificările şi completările vor duce inclusiv spre dezvoltarea turismului receptor şi se va atrage atenţia la calitatea serviciilor”, a adăugat şeful Agenţiei.

Reprezentanţi ai marilor agenţii de turism şi hoteluri cer adoptarea proiectului în lectură finală

Noul proiect de lege este susţinut de o altă parte a breslei, cerând adoptarea documentului în lectură finală. Votat de deputați în primă lectură pe 23 decembrie 2016, reprezentanții Asociației Patronale a Industriei Turismului, precum și câțiva proprietari de agenții de turism, hoteluri și ghizi, au semnat o lună mai târziu o declarație în care vorbesc despre „necesitatea stringentă” de schimbare a vechii legi. Printre altele, semnatarii documentului accentuează că după intrarea în vigoare a modificărilor, agențiile de turism și operatorii din domeniu vor scăpa de anumite bariere în activitatea lor; va spori pregătirea și prestigiul ghizilor de turism odată ce aceștia vor trece atestarea de către o comisie specială; se va îmbunătăți evidența statistică în turism. Totodată, în opinia lor, clasificarea unităților de cazare va ridica calitatea serviciilor oferite de acestea, iar introducerea sancțiunilor contravenționale va înlătura concurența neloială din domeniu. Printre semnatarii declarației se numără directorii unor mari agenții de turism din țară, precum și reprezentanții hotelurilor Cosmos, Vila Verde sau Nobil, controlat de omul de afaceri Vlad Plahotniuc.

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.