Șapte membri noi ai Guvernului, propuși la inițiativa Partidului Democrat la mijlocul lunii decembrie, au fost învestiți în funcție și au depus jurământul. Decretul de numire a vicepremierilor şi miniștrilor a fost semnat de Andrian Candu, care a exercitat temporar interimatul funcției de șef al statului. Asta după ce, președintele Igor Dodon a respins în mod repetat candidaturile propuse de prim-ministrul Pavel Filip, iar Curtea Constituţională l-a suspendat temporar din funcţie.   

Cabinetul de miniștri a fost completat cu doi vicepremieri: Iurie Leancă, vicepremier pentru Integrare Europeană și Cristina Lesnic, vicepremier pentru Reintegrare. Jurământ au depus și cinci miniștri: Chiril Gaburici, ministrul Economiei şi Infrastructurii, Svetlana Cebotari, ministrul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Liviu Volconovici, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Tudor Ulianovschi, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Alexandru Tănase, ministrul Justiţiei. „Remanierile făcute astăzi au adus în echipa guvernamentală persoane cu experiență, care au autoritatea necesară pentru ca normele și strategiile, adoptate în speranța unei modernizări a țării, să fie implementate cu succes”, a declarat Candu după procedura de învestire.

Unii dintre noii membri din Executiv au fost vizaţi în anchete jurnalistice. Iurie Leancă, de exemplu, care a candidat în 2016 la funcţia de şef al statului şi a acumulat puţine voturi, a fost criticat pentru activitatea sa în funcţia de premier. În acea perioadă, Guvernul a concesionat Aeroportul Internațional Chișinău, una dintre cele mai controversate „afaceri” încheiate de Executiv. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul Național a arătat că, deși la concurs au fost invitate cinci companii de talie europeană, cu experiență în activitatea aeroportuară, comisia de concurs a ales o companie anonimă, fondată de un aeroport din Rusia și o uzină rusească de producere a locomotivelor, care în scurt timp au cedat „afacerea” unui off-shore. În aceeași perioadă, Guvernul a pierdut pachetul majoritar de acțiuni la Banca de Economii a Moldovei și a acordat în ședință închisă 9,4 miliarde de lei credite de urgenţă din rezervele BNM celor trei bănci devalizate: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Oferind explicații pe marginea aceluiași subiect, în februarie 2015, politicianul a spus la Jurnal TV: „Am fost doar prim-ministru, n-am fost nici procuror, nici judecător.” Ulterior, mai mulți demnitari, dar și foști funcționari au sugerat că Iurie Leancă ar urma să fie tras la răspundere. Printre aceștia a fost și Mihail Gofman, fost şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor de la CNA, care a declarat că politicianul va fi arestat pentru deciziile dubioase privind sectorul bancar. Detalii AICI

„S-a decis separarea acestor două funcții de vicepremier și ministru de Externe și Integrare Europeană. Nu este un model absolut nou. În Ucraina și în Georgia, alte două țări din Parteneriatul Estic, care au aceleași abordări și aceleași obiective, această formulă e operată de mult timp. Motivul pentru care s-a mers în cazul nostru a fost să facem așa încât să fie o instituție cu competențe și abilități și care s-ar axa doar pe această dimensiune – implementarea Acordului de Asociere, ceea ce înseamnă reforme, monitorizarea acestor reforme acasă și comunicarea mai intensă, mai activă cu partenerii noștri europeni, fiindcă în ultimii doi ani au fost anumite carențe la această comunicare în afară și la anumite acțiuni de implementare a Acordului de Asociere”, a precizat Leancă la scurt timp după învestire, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă. 

Chiril Gaburici a fost prim-ministru al Republicii Moldova în 2015, pentru câteva luni. După învestirea în funcţie, o anchetă realizată de Ziarul de Gardă în parteneriat cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scos la iveală faptul că ex-demnitarul nu a reuşit să susţină Bacalaureatul în anul 1995, perioadă în care învăţa la Colegiul Republican de Microelectronică şi Tehnică de Calcul. Cu toate acestea, în 2004, la 28 de ani, având deja o funcţie de conducere la Moldcell, actualul premier a obţinut diplomă de studii superioare, absolvind la „fără frecvenţă” Universitatea Slavonă din Republica Moldova. Această instituţie a primit abia în 2003 acreditarea de la Ministerului Educaţiei şi abia în 2005, peste un an de la luarea diplomei de către Gaburici – licenţa. În urma acestor dezvăluiri, procurorii au pornit un dosar penal, care a fost însă clasat din cauza expirării termenului de prescripţie. Între timp, Chiril Gaburici a demisionat din postul de premier. În perioada în care a condus Executivul, Cabinetul de miniştri a acordat băncilor devalizate, într-o şedinţă secretă, cea de-a doua garanţie - de 5,3 miliarde de lei.  

„Trebuie să facem ca viața cetățenilor să fie mai bună în urma managementului nostru. Există toate premisele și ingredientele, atât pe plan intern, cât și extern. Din experiența mea în domeniul afacerilor, dar și din cea scurtă de prim-ministru, cunosc foarte bine ce avem de făcut și care sunt impedimentele. Vreau să lucrăm foarte deschis, să fim onești, responsabili și eficienți. Nu tolerez corupția sau schemele sure. Acestea doar strică din imaginea ministerului”, a declarat Gaburici în timpul prezentării sale angajaților Ministerului Economiei. 

Alexandru Tănase a ocupat până recent fotoliul de președinte al Curții Constituționale. A mai ocupat funcţia de ministru al Justiţiei în perioada 2009-2011, pe când Guvernul era condus de Vlad Filat. După expirarea mandatului de preşedinte al Curţii Constituţionale a devenit reprezentant al Republicii Moldova la Comisia de la Veneţia. Portalul Moldova Curată a scris anterior că familia lui Alexandru Tănase a intrat în 2015 în posesia unui imobil - spațiu comercial - în municipiul Chișinău, care valorează peste două milioane de lei, potrivit datelor cadastrale. Chiar dacă a indicat în declarația de avere pentru anul 2015 faptul că imobilul a fost dobândit în baza unui contract de vânzare-cumpărare, fostul magistrat spunea că nu a dat niciun leu pe el și că de fapt, bunul i-a revenit prin succesiune după moartea tatălui său. 

„Pentru mine a fost o provocare această invitație de a face parte din Guvern, anume pe domeniul Justiției. Am acceptat propunerea, deoarece nu sunt de acord cu foarte multe lucruri în acest sector și cred că fiecare trebuie să folosească orice oportunitate de a face o schimbare spre bine, acolo unde este posibil”, le-a spus Tănase colegilor de la minister.