Asociația „Juriștii pentru Drepturile Omului” a acţionat în instanță Ministerul Sănătății, după ce funcționarii au refuzat să ofere mai multe informații privind demnitarii care au beneficiat de tratamente medicale costisitoare peste hotarele Republicii Moldova din bani publici și condițiile în care pacienții pot profita de astfel de tratamente în clinicile din afara țării. Reprezentanții ministerului au invocat protecția datelor cu caracter personal, argumentând că orice pacient cade sub incidența legii, indiferent dacă are sau nu statut de persoană cu demnitate publică. De cealaltă parte, experții susțin că le-a fost violat dreptul de acces la informație și că datele privind demnitarii și funcționarii cu statut de demnitate publică trebuie să fie deschise. Subiectul a fost abordat în cadrul unei ședințe a Clubului jurnaliștilor de investigație organizată de Centrul de Investigații Jurnalistice. 

Potrivit avocatei Tatiana Puiu, solicitarea de informație a fost expediată Ministerului Sănătății după ce experții au încercat să găsească mai multe informații depre comisia din cadrul instituției care selectează persoanele care beneficiază de tratamente costisitoare din banii publici, atât în țară, cât și peste hotare.

„În ultimul timp, asistăm la numeroase campanii de colectare de fonduri pentru persoanele care nu dispun de mijloace financiare ca să-și acopere cheltuielile de tratament, atât în Moldova, cât și peste hotare. În cadrul Ministerului Sănătății există o comisie ce selectează persoanele care beneficiază de astfel de tratamente costisitoare. Documentându-ne asupra conținutului rapoartelor și paginilor web din domeniul Sănătății, am constatat că există foarte puțină informație referitoare la această comisie, mai exact, doar un regulament adoptat printr-un ordin încă în 2009, care a fost modificat ulterior, dar nu am putut găsi modificările operate. Am mai concluzionat că condițiile de acces la mijloacele financiare sunt formulate voalat, la fel și modul de selectare a pacienților. Am decis să întrebărm Ministerul Sănătății, printre altele, și despre mijloacele financiare bugetate alocate per pacient pentru diagnosticare și/sau tratament costisitor în străinătate pentru o perioadă de șapte ani”, a relatat Tatiana Puiu în cadrul discuției.

Experta insistă că aceste informații au caracter public, iar funcționarii sunt obligați să le ofere drept răspuns la o solicitare de informație. „Ne dăm bine seama că numele și prenumele sunt date cu caracter personal, dar considerăm că atunci când este vorba de persoane cu demnitate publică care au beneficiat de un asemenea tratament, societatea ar trebui să cunoască. La fel, ar fi util să cunoască despre existența acestei comisii, care poate contribui financiar la tratamentul persoanelor aflate în dificultate”, a punctat avocata. 

„Pe parcursul ultimilor ani se atestă o tendință abuzivă de secretizare, în opinia noastră, a informațiilor deținute de autoritățile publice, invocându-se diferite motive: securitate națională, date cu caracter personal, secret comercial. Asta se datorează faptului că acest cadru legal este învechit și neajustat standardelor internaționale de asigurare a accesului la informația deținută de autoritățile publice, standarde fiind Principiile globale cu privire la securitatea națională și dreptul la informație. Secretizarea excesivă a informației de interes public crează un paravan între societate și autoritățile publice. Acestă secretomanie limitează dreptul cetățeanului la informație”, a adăugat colega sa, Stela Pavlov. 

În replică, Rodica Scutelnic, secretar de stat la Ministerul Sănătății, a declarat că datele statistice despre numărul persoanelor beneficiare de tratamentele costisitoare sau sumele bugetate anual în acest scop nu sunt secrete, fiind disponibile în rapoartele anuale ale ministerului. Numele beneficiarilor sunt însă protejate de lege.

„Dumneavoastră ați solicitat nume ale pacienților, diagnostice și tratamente, nemijlocit unde au fost tratați aceștia. Într-adevăr, v-ați referit la persoanele cu demnitate publică, dar, indiferent dacă pacientul este sau nu cu demnitate publică, el oricum cade sub incidența protecției datelor cu caracter personal. Sistemul de sănătate privește cetățeanul prin prisma drepturilor omului și a statutului de pacient, nu prin cea a funcției deținute și nu face diferență între demnitate sau pacient”, a declarat funcționara. 

Scutelnic a ținut să puncteze că ordinul ce stabilește criteriile de selectare a pacienților a fost actualizat ultima dată în anul 2016 și este disponibil în redacție nouă pe site-ul ministerului. „Singurul criteriu, de bază, este cel de imposibilitate de prestare a acestui serviciu medical în Republica Moldova. Pacientul care se adresează urmează să prezinte concluzia comisiei de specialitate în domeniu privind posibilitate sau imposibilitatea efectuării acestui tratament în țară. Componența comisiei este transparentă, membrii fiind colaboratori ai ministerului, fiind implicați colegi din Direcția juridică, cea de asistență medicală spitalicească, Direcția medicamente și dispozitive medicale, Direcția contabilitate, cea de buget, finanțe și asigurări în medicină, pentru a asigura selectarea imparțială, bazată doar pe corespunderea cu criteriile stabilite în regulament, și pentru a respecta cerințele cadrului normativ din domeniul financiar, ca să fie excluse posibilități de încălcare a acestuia”, a explicat reprezentanta ministerului. 

Ea a mai adăugat că tratamentul nu este achitat integral din bugetul public şi este asigurată doar o cotă din sumă, „calculându-se volumul mijloacelor estimativ necesare pentru acoperirea necesităților pacienților care se adresează anual și pentru a asigura echitate între acești pacienți”. „Curtea de Conturi desfășoară anual controale la Ministerul Sănătății și niciodată nu au fost depistate încălcări la acest capitol. Cu siguranță, dacă ar fi existat nereguli, auditorii le-ar fi semnalat”, a conchis secretara de stat.