Modificarea legislației electorale pe teritoriul autonomiei Găgăuzia are drept scop unificarea legislației naționale și nu subminarea autorităților locale, susține Larisa Voloh, copreședinta Grupului parlamentar comun de lucru privind funcționarea UTA Găgăuzia. Declarația a fost făcută în cadrul ședinței Clubului Jurnaliștilor de Investigație, organizat recent de Centrul de Investigații Jurnalistice.

„Noi vorbim de niște competențe care au fost atribuite în 1994 autonomiei Găgăuze, care apriori erau mai puțin constituționale, ca să nu zicem neconstituționale, și care astăzi trebuiesc aduse în acea limită constituțională națională și trebuie așezate lucrurile, aduse la normalitate. Asta e tot. Deci nu este o tentativă de a submina procesele normale administrative care au loc în autonomia Găgăuză, pe de o parte, pe de altă parte, trebuie să existe o funcționalitate a legii pe întreg teritoriul țării”, a explicat copreședinta grupului parlamentar de lucru.

Voloh a spus că, pe platforma grupului de lucru, în capul mesei va fi pusă supremația legii și se va ține cont de toate prevederile legale care funcționează în Republica Moldova. „Nu poate să existe o lege locală specială care să fie deasupra prevederilor constituționale. Legislația națională trebuie implementată în toate regiunile țării noastre și fiecare organ de administrare locală trebuie să țin cont de modificările în legislație”, a declarat ea.

Larisa Voloh s-a referit și la faptul că reprezentanții puterii din autonomie trebuie să treacă și testul de integritate, conform legislației naționale. „Organele administrative urmează să devină funcționale și oamenii care sunt acolo să înțeleagă că ei trebuie să fie integri, să corespundă anumitor cerințe. indiferent că el e cu demnitate publică sau e funcționar public. Este clar că din rândul celor 9 persoane: trei delegați de Adunarea Populară, trei - de Executiv și trei - de instanțele judecătorești, va fi ales președintele și secretarul acestui Consiliu electoral central din Găgăuzia. În momentul în care cel care va fi ales, va fi verificat și nu va corespunde ce facem – tergiversăm din nou și iar începem procesele? Trebuie să ne asigurăm că toți membrii consiliului sunt oameni integri, care corespund cerințelor și care-și vor realiza această funcție pe perioada în care vor fi aleși și vor ține de buchia legii în organizarea alegerilor și vor sesiza aceste încălcări”, a spus Voloh.

Membrul Grupului parlamentar comun de lucru, Igor Chiriac, a subliniat necesitatea aplicării legii în toate regiunile țării. „La nivel național, inclusiv membrii organului electoral de circumscripții, sunt verificați în partea ce ține de integritate. Noi nu vrem ca în organul electoral al Găgăuziei să fie desemnate persoane care au primit bani de la Șor prin transferuri. Am spus, există un mecanism care verifică toți membrii organului electoral de circumscripție la nivel de țară – de ce nu trebuie să se aplice la nivel de UTA Găgăuzia. De ce ar trebui să ne temem?”, a spus el.

Chiriac a menționat că prin modificarea legislației electorale în UTA Găgăuzia se vrea crearea condițiilor în care locuitorii autonomiei să fie cei care își vor alege reprezentanții în organele de conducere. „Unicul lucru ce ni-l dorim noi este ca oamenii din Găgăuzia să decidă cine-i conduc și nu sacoșele cu bani. Pentru că am văzut că anterior au decis sacoșele cu bani și asta nu este admisibil și nu vom admite în viitor”, a spus Chiriac.

Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghii Leiciu, consideră că legislația din autonomie este una bună și reproduce, în mare parte, prevederile legislației naționale, iar în cazul în care anumite prevederi „care au influență asupra principiilor libertății și democrației alegerilor nu sunt fixate în Codul Găgăuziei – deși nu cunosc asemenea prevederi – dar există în Codul republican, atunci ele sunt aplicate în mod direct în privința persoanei care a admis nereguli, dar acestea nu pot servi drept bază pentru împiedicarea desfășurării alegerilor”.

Mai mult, Gheorghii Leiciu a menționat că statul are „un întreg arsenal de instrumente, care permite identificarea și prevenirea timpurie” a diverselor încălcări și „Orice alegător, orice cetățean, orice concurent electoral poate contesta orice acțiune, invocând legea republicană, și își poate obține rezultatul prin intermediul instanțelor judecătorești”.

În ceea ce ține de testarea integrității, Leiciu susține că, potrivit legii, verificarea integrității vizează doar persoanele care dețin funcții de răspundere, în autonomie acestea fiind președintele și secretarul organului de conducere. „Legea indică direct că asemenea încheieri pot fi cerute doar în privința persoanelor, care ocupă funcții de răspundere. Noi avem doar două funcții: președintele și secretarul. Altele nu sunt”, a punctat el.

Clubul Jurnaliștilor de Investigație a fost organizat în cadrul proiectului „Reziliență în fața dezinformării: Jurnalism de investigație pentru o societate mai puternică”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene.