Propaganda și dezinformarea reprezintă o provocare majoră pentru Republica Moldova, într-un context regional tot mai fragil. În această luptă, jurnaliștii de investigație se află în prima linie de apărare a adevărului și a interesului public. Aceste subiecte s-au aflat în centrul atenției în cadrul sesiunii „Investigarea dezinformării și propagandei”, desfășurată astăzi la Chișinău, în prima zi a Forumului Regional al Jurnaliștilor de Investigație cu participarea speakerilor din Moldova și Georgia.

Moderatoarea sesiunii, jurnalista Mariana Rața, a remarcat că temele investigațiilor jurnalistice s-au schimbat semnificativ în ultimii ani: dacă în trecut atenția era concentrată pe corupție și bani fraudați, acum în centrul preocupărilor este dezinformarea. Dar nu pentru că fenomenul corupției s-ar fi diminuat, ci pentru că impactul dezinformării este mult mai puternic – el nu afectează doar minți individuale, ci poate schimba direcția politică a unei întregi țări.
 

Ilie Gulca, CIJM, Moldova

„Dezinformarea a căpătat valențe noi începând cu perioada pandemiei și s-a intensificat odată cu declanșarea războiului din Ucraina. Ținta acestor atacuri este clară: parcursul european al Republicii Moldova. Kremlinul își cunoaște foarte bine țintele și vulnerabilitățile și își elaborează strategiile în mod calculat, exploatând temerile oamenilor prin tehnologii moderne de manipulare și amplificare. Narativele folosite nu sunt noi – ele revin constant la miturile fundamentale promovate încă din perioada sovietică, precum moldovenismul și ideea unei limbi moldovenești. De altfel, aceleași teme erau folosite și în 1991, semn că arsenalul propagandistic este reciclat, dar reconfigurat pentru noile contexte.”

Nino Bakradze, Georgia

„Dezinformarea a devenit o problemă extrem de sensibilă în ultimii ani. Ne-am confruntat cu numeroase campanii, declanșate nu doar de actori externi, ci chiar de guvern și de biserică. Din păcate, se vede că nu reușim să ne facem suficient de bine treaba în combaterea lor. Dacă anterior autoritățile își ascundeau orientarea pro-rusă, acum par să fi copiat direct manualele KGB și FSB. S-au investit resurse enorme în aceste campanii. Când au dorit să promoveze legea „agenților străini”, au forțat toți funcționarii publici să posteze mesaje identice de susținere, iar distribuirea lor a fost finanțată direct din bugetul de stat. Mass-media și societatea civilă nu dispun de suficiente resurse financiare pentru a face față. Partidul de guvernare are acces la fonduri practic nelimitate. Noi facem tot ce ține de noi, dar este extrem de greu să lupți împotriva unei mașinării de dezinformare atât de bine organizate.”

Lilia Zaharia, Transparency International

„Cei care elaborează falsurile nu sunt neapărat inventivi – ei doar le îmbracă în haine diferite. De aceea, fiecare redacție ar trebui să aibă un fact-checker și un jurnalist de investigație specializat în dezinformare și propagandă. Totodată, este esențial ca și societatea civilă să se implice activ în acest efort comun. Observăm că publicul este, într-adevăr, tot mai alfabetizat mediatic și capabil să distingă între informația verificată și cea manipulatoare, însă mai este mult de făcut. Cei care dezinformează folosesc un limbaj simplu și accesibil, în timp ce jurnaliștii, adesea, comunică într-un stil prea academic. Trebuie să coborâm de la catedră și să fim mai aproape de publicul nostru – să vorbim clar, direct și pe înțelesul tuturor”.

Despre investigațiile electorale s-a discutat într-o sesiune distinctă moderată de jurnalistul RISE Moldova, Vladimir Thoric.Jurnalistele Măriuța Nistor și Natalia Zaharescu, care au obținut „European Press Prize” (Premiul European pentru presă) la categoria „Jurnalism de investigație” pentru investigația „În slujba Moscovei”, au povestit despre toate etapele realizării anchetei.

Cea de-a doua ediție a Forumului Jurnaliștilor de Investigație se desfășoară pe 3 și 4 iunie, la Chișinău. Conceput ca o platformă unică pentru profesioniștii din domeniu, evenimentul întrunește într-un singur loc performanța și schimbul de experiență. În acest an, Forumul va fi unul de anvergură regională, întrucât va reuni jurnaliști de investigație din mai multe țări, printre care Republica Moldova, România, Ucraina, Georgia, Armenia, Bulgaria și Kârgâzstan.

Peste 100 de participanți, 40 de moderatori si speakeri de talie internațională abordează provocările cu care se confruntă breasla, dar și caută modele/instrumente prin care jurnaliștii pot influența schimbările pozitive în societățile pe care le reprezintă, într-un moment istoric plin de controverse. 

În cadrul Forumului sunt organizate 11 sesiuni si 5 workshop-uri de instruire și dezbateri despre jurnalismul de investigație: provocări, impact și cum putem obține o reacție a autorităților la problemele abordate în anchete. De asemenea, sunt desfășurate discuții despre solidaritatea de breaslă, oportunitatea și impactul proiectelor transfrontaliere, puterea rețelelor profesionale și importanța activismul civic al jurnalistului în contextul războiului hibrid rusesc, resimțit în toată Europa.

Un spațiu distinct este rezervat sesiunilor de instruire privind capacitarea cu noi instrumente de documentare în bazele de date, inclusiv noi platforme informaționale privind circuitul banilor publici în domenii social sensibile, frauda electorală, monitorizarea impactului anchetelor jurnalistice. 

Figurează și subiecte prioritare, pe fundalul unor pericole tot mai mari pentru munca de jurnalist: securitatea jurnaliștilor de investigație, colaborarea transfrontalieră - construirea încrederii, crearea de alianțe și rețele, modalități de investigare a dezinformării și propagandei și altele.

În premieră, participanții beneficiază de asistența unor specialiști în securitatea cibernetică, care vor verifica, la solicitare, computerele jurnaliștilor și îi vor consulta privind măsurile de securizare.

Consilierul juridic al CIJM acordă, pe toată durata Forumului, consultanță privind reprezentarea drepturilor jurnaliștilor, dar și în ceea ce privește accesul la informația de interes public.

În marja evenimentului, vor fi oferite Premiile pentru Execelență în Jurnalismul de Investigație. Un juriu internațional a evaluat peste 35 de materiale depuse la concurs, iar laureații vor fi anunțați în cadrul unei ceremonii festive, organizată în prima zi a Forumului.  

Forumul Regional al Jurnaliștilor de Investigație, ediția a II-a, se desfășoară cu suportul International Media Support din Danemarca, Fundația Soros-Moldova, organizația TacticalTech din Berlin.

Partenerii evenimentului: Compania StarNet, organizatia Rezindent.NGO, Facultatea Relații Internationale și Jurnalism a ULIM și companile Azuga, VitaPharm, Gitana și Nivalli.