Procurorul general, Eduard Harunjen, urmează să fie eliberat din funcție după ce 56 de deputați au votat marți o hotărâre prin care au constatat că acesta nu a întrunit condițiile de numire în funcția de procuror general. După votul Parlamentului, președintele țării, Igor Dodon, urmează să emită un decret prin care vor fi încetate raporturile de serviciu ale lui Eduard Harunjen.

Potrivit proiectului de hotărâre, Eduard Harunjen nu ar fi fost eligibil pentru a deveni procuror general pe motiv că, timp de nouă luni înainte de a deveni procuror general, a deţinut calitatea membru al Consiliului Superior al Procurorilor din postura de procuror general interimar, fapt care încalcă condiția prevăzută la art. 17 din alin. (1) lit. e) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură.

Prin votul său, deputații „au recomandat” președintelui țării să emită un decret „privind constatarea încetării raporturilor de serviciu în circumstanțe ce nu depind de voința părților în privința procurorului general al R. Moldova, Eduard Harunjen, în legătură cu încălcarea condiției prevăzute la ar. 17, alin. (1), lit. (e) din legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură”.

Precizăm că, potrivit Legii cu privire la Procuratură, procurorul general poate fi eliberat din funcție înainte de expirarea mandatului, de către președintele Republicii, în următoarele cazuri:

1. depunerii cererii de demisie;
2. aplicării sancțiunii disciplinare de eliberare din funcția de procuror în momentul în care aceasta a devenit irevocabilă; 
3. înscrierii în calitate de candidat pe lista unui partid politic sau a unei organizații social-politice în alegeri pentru Parlament sau pentru autorităţile administrației publice locale;
4. în care rămîne definitiv actul prin care se constată starea sa de incompatibilitate sau încălcarea unor interdicții;
5. în care este considerat ca fiind inapt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea atribuțiilor sale;
6. refuzului de a fi supus verificării în temeiul Legii nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice;
7. stabilirii, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;
8. nedepunerii declarației de avere și interese personale sau refuzului de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;
9. dispunerii de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate. 

Amintim că la mijlocul lunii iunie curent două organizații neguvernamentale, Free Moldova și Occupy Guguță, au lansat o petiție online în care solicită demisia procurorului general Eduard Harunjen. Autorii petiției îl acuzau pe Harunjen că nu este un promotor al „adevărului și justiției” și că s-a supus doar intereselor partidului care a fost până nu demult la guvernare. Cele două organizații au invocat că sub conducerea lui Harunjen au fost intentate mai multe dosare penale pe numele unor politicieni sau activiști incomozi celor de la conducerea Partidului Democrat. Printre acestea au fost menționate dosarele intentate pe numele lui Pavel Grigorciuc, Gheorghe Petic și Sergiu Cebotari.

O altă acuzație adusă lui Harunjen a fost interceptarea telefoanelor politicienilor din opoziție și ale jurnaliștilor. „Procurorii au cerut autorizații de la judecătorii de instrucție pentru a intercepta masiv conversații telefonice ale membrilor partidelor de opoziție, reprezentanților societății civile și criticilor guvernării precedente, precum  și pentru a plasa aparate de ascultare și supraveghere în incinta domiciliilor acestora – un gest evident politic și nu unul al unei instituții independente”, se arată în petiție. Autorii petiției l-au mai acuzat pe Harunjen că în perioada șefiei sale la Procuratura Generală nu s-a acționat în cazul schemelor mari de corupție, precum și a corupției politice și „a făcut jocul puterii în detrimentul atribuțiilor și responsabilităților profesionale”.

Și premierul Maia Sandu a solicitat anterior demisia lui Eduard Harunjen după ce RISE Moldova a publicat o investigație despre interceptarea ilegală a telefoanelor politicienilor din opoziție și jurnaliștilor incomozi guvernării. Drept replică, Eduard Harunjen a declarat că nu va renunța la funcție. „Pentru mine, politica nu a însemnat niciodată nimic. În activitatea mea nici nu m-au ajutat, nici nu m-au încurcat să devin procuror general, de aceea eu las în afara atenției orice declarație politică”, a declarat procurorul general.

Eduard Harunjen a fost propus la funcția de procuror general de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor la 7 decembrie 2016. La o zi după ce a fost anunțat câștigător în concursul pentru ocuparea postului de șef al Procuraturii Generale, Eduard Harunjen a fost învestit în funcție prin decretul președintelui Nicolae Timofti.

Ulterior, mai multe organizații neguvernamentale au dezaprobat felul în care Eduard Harunjen a fost învestit în funcție și au solicitat șefului statului să facă publică informația cu privire la verificarea integrității acestuia, pusă la dispoziție de Serviciul de Informații și Securitate. 

Autorii apelului susțin că graba cu care a fost învestit Eduard Harunjen în funcție alimentează suspiciunea că întregul proces a fost orchestrat. „Regretăm repetarea modului de numire a persoanelor de demnitate publică în asemenea circumstanțe. Reamintim că în ianuarie 2016, societatea civilă a condamnat modul nedemocratic în care a fost învestit Guvernul Filip de către președintele Timofti. De asemenea, în condițiile în care recent au avut loc alegeri prezidențiale, chiar dacă acest fapt nu este expres prevăzut de lege, era logic și firesc să se aștepte ca numirea noului procuror general să fie efectuată de noul președinte”, erau de părere reprezentanții societății civile.

la 12 decembrie 2016, decretul de numire a lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general a fost contestat la Curtea Constituțională de către deputatul liberal-democrat Grigore Cobzac, care afirma că a depus sesizarea împreună cu reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate. În sesizarea înregistrată la Curtea Constituțională se făcea referire la încălcarea Legii cu privire la procuratură, în partea care stabilește că „procurorii aleși în calitate de membri ai CSP sunt detașați din funcție pe durata exercitării mandatului”. Contrar acestei prevederi, șase din membrii CSP care au desfășurat concursul pentru selectarea procurorului general nu au fost detașați din funcțiile pe care le dețin, rămânând procurori în organele procuraturii, ei fiind subordonați pe linie ierarhică lui Eduard Harunjen, se precizează în contestația depusă la Curte. Potrivit autorilor sesizării, ținând cont de faptul că jumătate dintre membrii CSP care au organizat acest concurs nu au fost detașați din funcțiile de procurori, rezultă că întreaga activitate a CSP, în special cea aferentă concursului, este viciată din punct de vedere al legalității.

O altă încălcare invocată de autorii sesizării este că nu a fost respectată prevederea legală care spune că pentru funcția de procuror general pot candida persoane care în ultimele șase luni nu au deținut calitatea de membru al CSP. Totuși, în calitatea sa de procuror general interimar, Harunjen a fost membru al CSP din martie 2016 și până în prezent. Iar faptul că nu a participat la ședințele CSP nu este în măsură să anuleze calitatea sa de membru de drept al CSP. Ținând cont de aceste lucruri, autorii sesizării consideră că decretul de numire a noului procuror general încalcă principiul statului de drept, consacrat de Constituție.

În 2013, Ziarul de Gardă a scris despre casa de lux din sectorul Telecentru al Capitalei, în care locuiește Eduard Harunjen. Date­le de la Cadastru ara­tă că el este pro­pri­e­ta­rul unei case de locu­it cu supra­fa­ţa 66,4 m², esti­ma­tă de expe­rţii imo­bi­li­a­ri la 4,6 mili­oa­ne de lei. „Casa am construit-o timp de 13 ani. În 1995, am pri­mit un apar­ta­ment. În 2000, l-am vân­dut. Cu acei bani şi cu banii de la nun­tă mi-am con­stru­it casa”, a expliat atunci omul legii.

Tot Ziarul de Gardă a scris că în 2010, pe nume­le lui Edu­ard Haru­n­jen și a altor doi pro­cu­ro­ri a fost ini­ția­tă o pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră în care se invo­ca nimi­ci­rea dosa­ru­lui penal por­nit pe fap­tul dece­su­lui cet. Ion Ţîbu­leac în urma eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009, dar și fap­tul că aces­ta ar fi tăi­nu­it exis­ten­ța unei hotă­râri pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­tul dat. Can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral mai era învi­nu­it că, neîn­te­me­iat, a con­si­de­rat legal refu­zul de a nu por­ni urmă­ri­rea pena­lă pe acest caz. Potri­vit hotă­rârii Cole­gi­u­lui dis­ci­pli­nar din 20 iulie 2010, Edu­ard Haru­n­jen, fiind șef al Sec­ți­ei con­trol al urmă­ri­rii pena­le, a fost recu­nos­cut cul­pa­bil de „înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toa­re a obli­ga­ți­i­lor de ser­vi­ciu”. Pen­tru aba­te­rea dis­ci­pli­na­ră con­sta­ta­tă, pro­cu­ro­rul a fost sanc­țio­nat dis­ci­pli­nar cu „aver­tis­ment”. Aces­ta a con­tes­tat hotă­rârea adop­ta­tă în pri­vin­ța sa, soli­ci­tând anu­la­rea ei. Pro­ce­du­ra dis­ci­pli­na­ră a fost înce­ta­tă.