Fosta deputată a Platformei DA, Inga Grigoriu, denunță lipsa de reacție a autorităților de la Chișinău față de lucrările de lărgire a albiei Nistrului de către Ucraina. Totodată, fosta parlamentară susține că pasivitatea autorităților moldovenești ajută enorm întreprinderea Ukrhydroenergo în acțiunile sale care contravin Convenției de la Espoo (EIA).

„Pe 28–29 octombrie, au avut loc negocierile moldo-ucrainene. Vreau să întreb cetățenii Republicii Moldova dacă au fost informați despre rezultatele obținute? A organizat Ministerului Mediului o conferință de presă despre cea de-a treia rundă de negocieri? A informat ministerul de resort despre noile provocări apărute și cum au de gând autoritățile noastre să le depășească?”, a declarat fosta deputată în cadrul unei conferințe de presă organizată joi, criticând Ministerul Mediului despre lipsa de transparență legată de negocierile cu pricina.  

De asemenea, Inga Grigoriu a întrebat ce reprezintă protocolul celei de-a treia runde de negocieri moldo-ucrainene desfășurate pe 28–29 octombrie? „În același protocol nu sunt clare concluziile grupului juridic. Anexa 2 a acestui protocol îmi provoacă o serie de întrebări”, a declarat fosta parlamentară.

„Care este poziția autorităților moldovenești față de aceste lucrări? Au fost ele convenite de comun acord cu partea moldovenească? Dacă nu au fost convenite, a semnalat Ministerul Mediului aceste încălcări la întâlnirea din 28-29 octombrie prin care părțile se vor informa reciproc cu privire la diverse aspecte despre Nistru?”, a mai spus Inga Grigoriu.  

Materialele foto și video obținute de BIRN și imaginile de pe Google Earth arată că Ukrhydroenergo lucrează în prezent la lărgirea albiei Nistrului pe teritoriul său, pe segmentul dintre Novodnistrovsk și granița Moldovei, fără a anunța, se pare, autoritățile moldovenești.         

Toate aceste lucrări de extindere sunt necesare Ukrhydroenergo pentru a finaliza Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană, care va fi cea mai mare din Europa și a șasea din lume.

Ministerul Mediului din Moldova insistă că acest Complex Hidroenergetic Nistrean nu are niciun impact asupra debitului Nistrului.

„Bancurile de mâl, insulele acoperite cu vegetație și insulele submerse […] sunt un fenomen anual caracteristic de la sfârșitul verii – începutul toamnei. Acest proces este determinat de nivelul scăzut al precipitațiilor din perioadele aride ale anului în zonele muntoase și premontane din Ucraina”, susține ministerul.

Această poziție indulgentă a autorităților moldovenești față de Complexul Hidroenergetic Nistrean se explică parțial prin condițiile impuse de Ucraina în diferendul transnistrean, considerat un „conflict înghețat”, după ce Moldova și Rusia au semnat în 1992 un acord privind principiile soluționare pașnică a conflictului armat.

Potrivit unor surse din mediul diplomatic, Kievul a spus că va sprijini Republica Moldova în problema transnistreană atâta timp cât guvernul va continua să închidă ochii la problema Nistrului. Solicitați de BIRN să recunoască această situație, oficialii moldoveni implicați în negocierile cu Ucraina au negat acest lucru.