Cincizeci și patru la sută dintre locuitorii UTA Găgăuzia se simt în mică măsură sau deloc parte a societății și statului Republica Moldova, potrivit unui studiu sociologic prezentat joi de Asociația Promo-LEX la Comrat. Concret, 37,2% declară că se identifică în mică măsură cu statul moldovean, iar 16,8% — deloc. La polul opus, doar 10,3% se simt parte a Republicii Moldova în foarte mare măsură.

Neîncrederea în instituțiile centrale explică în mare parte această distanțare. Președintele Republicii Moldova înregistrează cel mai mare nivel de neîncredere dintre toate instituțiile evaluate în sondaj: 52,9% dintre respondenți declară că au foarte puțină sau deloc încredere în șeful statului. Parlamentul și Guvernul nu stau mai bine — 42,2%, respectiv 45% dintre cetățenii din regiune le acordă același nivel redus de încredere. Prin contrast, Biserica (70,4%), primarul sau consiliul local (53,7%) și Bașcanul (49,2%) sunt cele mai credibile instituții pentru locuitorii regiunii.

Relațiile cu Chișinăul sunt percepute ca profund deteriorate. Șaizeci și trei virgulă patru la sută dintre cetățeni le apreciază ca fiind rele, 57,2% consideră că statutul autonomiei nu este respectat, iar 71,9% cred că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție greșită. Pe plan extern, 38,7% susțin apropierea de Federația Rusă, față de doar 6% care optează pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Sentimentul de înstrăinare față de statul moldovean coexistă, însă, cu un atașament puternic față de identitatea locală: 86% dintre respondenți consideră că păstrarea și promovarea limbii și culturii găgăuze este importantă. În același timp, 60% recunosc că limba română le este necesară în viața de zi cu zi, deși doar 32,1% declară că o utilizează efectiv.

Studiul a fost realizat de ATES Research Group în perioada 14–18 martie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 410 respondenți din 20 de localități urbane și rurale, cu o marjă de eroare de ±4,6%.