Blocarea influențelor străine este un pas esențial pentru o evoluție pozitivă în UTA Găgăuzia, dar și în zona transnistreană. Este opinia exprimată de premierul Alexandru Munteanu, într-un interviu pentru presa din România. Munteanu a comentat și ideea reunirii Republicii Moldova cu România, tot mai des abordată în spațiul public.

„Spre regret, trăim într-o lume unde trăim cu tot felul de fake news-uri și manipulări și se investesc foarte multe resurse să ne dezbine, să creeze niște focare. (...) Am traversat Transnistria de mii de ori, deplasându-mă între Kiev și Chișinău, și oamenii acolo nu sunt diferiți. Explicam și colegilor din Germania -este la fel ca problema Germaniei democratice, RDG-ului socialiste și federale. Din momentul în care stăteau trupele sovietice de pe atunci în RDG, sigur că și nemții de acolo erau îndoctrinați. Dar din momentul în care a dispărut această influență, s-au reunificat. Asta-i foarte similar cu ceea ce avem aici, cu Transnistria și parțial cu Găgăuzia”, a declarat premierul.

Pe 23 aprilie, Maia Sandu i-a invitat la discuții pe membrii Adunării Populare a Găgăuziei și primari din autonomie. Dialogul a fost inițiat în contextul tdificultăților întâmpinate în procesul de organizare a alegerilor în regiune.

Autoritățile de la Chișinău insistă ca reglementările electorale din UTA Găgăuzia să fie racordate la legislația Republicii Moldova, astfel încât să se asigure desfășurarea alegerilor libere și corecte în regiune.

Opinia a fost exprimată și în cadrul unor discuții cu reperezentanți ai grupului parlamentar comun Chișinău-Comrat. Dialogul a fost mediat de Centrul de Investigații Jurnalistice, care a organizat o nouă ședință a Clubului Jurnaliștilor de Investigație, pe subiectul blocajului electoral din regiune. 

Larisa Voloh, copreședinta Grupului parlamentar comun de lucru, a subliniat că în cadrul grupului „o să ne ținem de constituționalitate și de toate prevederile legale care funcționează în Republica Moldova, nu poate să existe o lege locală specială care să fie deasupra prevederilor constituționale”. Ea a subliniat că Republica Moldova trece printr-un proces de modernizare, inclusiv legislativă, pe când în Găgăuzia funcționează o lege votată în 1994, care conține prevederi învechite, dar și anticonstituționale.

„Legislația națională trebuie implementată în toate regiunile țării noastre și fiecare organ de administrare locală trebuie să țin cont de modificările în legislație”, a subliniat Larisa Voloh, menționând că autonomia va exista în continuare, în modul în care a fost gândită, însă anumite prevederi pe partea administrativă, politică, trebuie să fie aduse în concordanță cu legislația națională.

„Noi trebuie să discutăm pe această platformă parlamentară despre cum să modificăm această lege, cum să transpunem în legile locale din autonomie prevederile legii naționale, încât instituțiile din Găgăuzia să fie funcționale. Astăzi avem o autonomie nefuncțională. O Adunare populară căreia i-a expirat mandatul, un bașcan care e condamnat definitiv, un președinte al Adunării populare condamnată, încă nu este definitivă (n.r. sentința) și un grup de întreg de membrii ai Executivului din Găgăuzia care au apărut de nicăieri, au ieșit în fața unui ecran mare și au fost desemnați ca oamenii care vor conduce executivul în autonomia Găgăuză. Avem un sistem de alegeri locale pe circumscripție unde un deputat în Adunarea Populară poate să fie ales cu 100-200 de voturi - 35 de deputați care reprezintă 35 de unități administrativ teritoriale din Găgăuzia”, a mai subliniat Voloh.

Igor Chiriac, membrul Grupului parlamentar comun de lucru, consideră că dovadă a necesității ajustării legislației electorale aplicate în Găgăuzia sunt alegerile regionale din 2023, care au fost complet fraudate.

„Colegii din UTA Găgăuzia doresc ca în cadrul alegerilor regionale să fie aplicată o lege care a fost votată de ei cu mulți, mulți ani în urmă și ei să meargă pe aceeași lege. Dar noi ne uităm că această lege vine în contradicție cu Codul electoral, nu este corectă, a demonstrat că în cadrul alegerilor n-a putut face față proceselor mari de corupere. Atunci de ce noi ne temem să aplicăm Codul electoral pe teritoriul UTA Găgăuzia în cadrul alegerilor regionale?”, a declarat oficialul.

El a menționat că Codul electoral al Republicii Moldova a suportat mai multe îmbunătățiri în ultimii ani, grație cărora, în cadrul alegerilor din 2024, 2025 s-a reușit de a face față încercărilor masive din partea Federației Ruse de a influența procesul electoral din Republica Moldova. La fel, Igor Chiriac a pus la îndoială cât de credibil este un organ electoral care nu a făcut față proceselor de corupere electorală în trecut.

„Dacă nu au fost în stare, acel organ electoral, în 2023, atunci când se fraudau alegerile, când se corupeau legătorii, când nimeni nu ducea evidența câți bani cheltuie pentru promovarea unui candidat, pentru ca un candidat să desfășoare campania electorală, atunci de ce noi acum ar trebui să credem că lucrurile s-au schimbat, că aceeași componență, cu aceeași modalitate de numire a organului electoral din Găgăuzia, o să schimbe lucrurile?”, se întreabă el.

Reprezentanții Chișinăului consideră că și membrii din organul electoral regional trebuie să fie supuși verificării integrității, conform legislației naționale, similar membrilor din organele electorale de circumscripții.

Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghii Leiciu, consideră că Legea privind autonomia Găgăuză este una bună, care a fost elaborată cu suportul partenerilor internaționali, corespunde tuturor normelor și funcționează. El subliniază că autoritățile centrale controlează toate domeniile „apărare, securitate, justiție, politica monetară, bancară. Această este prerogativa exclusiv a centrului. Și Găgăuzia, pe parcursul acestor ani, niciodată nu a pus întrebarea privind lărgirea competențelor sale”.

Leiciu menționează că autoritățile UTA Găgăuzia vor accepta doar modificările ce vor impulsiona mișcarea țării înainte, dar nu cele care limitează autonomia. În privința cazurilor de corupție electorală, înregistrate în cadrul alegerilor din autonomie din ultimii ani, Leiciu a remarcat faptul că Șor nu a fost un produs al Găgăuziei.

„Șor nu a fost produsul nostru, Șor a fost produsul țării – Orhei, Bălți, Taraclia și abia apoi el a ajuns în Găgăuzia”, a spus Gheorghii Leiciu.

Ședințele Clubului Jurnaliștilor de Investigație sunt organizate în cadrul proiectului „Reziliență în fața dezinformării: Jurnalism de investigație pentru o societate mai puternică”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene.