Mihai Poalelungi, președintele Curții Supreme de Justiție, crede că tragedia lui Andrei Brăguţă, tânărul decedat în penitenciar la sfârșitul lunii august, putea fi evitată dacă procurorii și judecătorii își respectau obligațiile impuse de legislația națională și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Magistratul crede că este necesară și schimbarea mentalității actorilor din Justiție, de care depinde viața persoanelor care suferă de boli mintale și care sunt acuzate de comiterea unor infracțiuni. 

Într-o opinie făcută publică luni, 4 decembrie, Mihai Poalelungi declară că procurorul de caz urma să contacteze telefonic funcționarii care țin evidența persoanelor cu deficiențe mintale, pentru a confirma sau infirma starea de sănătate a lui Andrei Brăguță, dar nu să invoce lipsa documentelor confirmatoare pe care le-a fi cerut nemijlocit de la tânăr. „Prezentarea unui certificat privind starea de sănătate mintală a persoanei reținute chiar de către aceasta, într-un termen scurt, deși ea fusese reținută până atunci în «izolator», poate fi ușor încadrată în categoria utopiilor. Oare procurorii nu au obligația implicită de a căuta probe în sprijinul, nu doar în defavoarea persoanelor acuzate de comiterea unor infracțiuni? Răspunsul la această întrebare este a fortiori valabil în cazul judecătorilor, cu referire la misiunea lor de asigurare a justiției și de control al acțiunilor procurorilor”, își argumentează magistratul opinia. 

La fel, președintele CSJ s-a referit și la emiterea mandatului de arestare pe numele lui Brăguță, invocând că privarea de libertate a persoanelor care suferă de boli mintale, ca și a celor care au dizabilități fizice, poate necesita o îngrijire medicală specială și un tratament adecvat: „Este la înțelegerea oricărui jurist cu cunoștințe minime în domeniul drepturilor omului că a trimite o persoană care suferă de boli mintale în condiții de arest preventiv care nu-i respectă demnitatea umană poate face incidente articolul 3 și articolul 5 din Convenție, iar uneori articolul 2. Și aceste persoane se bucură de drepturile și libertățile fundamentale garantate de Convenție și de Constituție. A susține contrariul presupune să le discriminezi și să-ți încalci obligațiile internațional.”

Poalelungi susține că guvernarea trebuie să implementeze cât mai repede reformele promise, inclusiv în ceea ce privește internarea tuturor persoanelor cu dizabilități mintale la etapa aplicării arestului preventiv, crearea unei secții special adaptate pentru aceste persoane în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie din Chișinău și efectuarea adecvată procedurilor de expertiză psihiatrică.

„Dar nu cred că reformele structurale sunt suficiente. Pe lângă implementarea acestor reforme, este necesară și o schimbare a mentalității procurorilor și a judecătorilor de care depinde, în mod efectiv, viața persoanelor care suferă de boli mintale, acuzate de comiterea unor infracțiuni. Într-o falsă percepție a lor, potrivit căreia nu ar avea competențele de a solicita și de a dispune internarea acestor persoane, ei trebuie să fie buni să și le creeze. Procurorii și judecătorii reprezintă, uneori, ultimele centre de rezistență împotriva morții care a hotărât să bată în ușa unor tineri cu probleme mintale prea devreme și prea violent”, concluzionează Poalelungi. 

Andrei Brăguţă a fost reținut de oamenii legii pe 15 august, când a fost oprit de polițiștii de patrulare pentru că ar fi depășit limita de viteză. Potrivit autorităților, bărbatul se afla în stare de ebrietate, iar pentru că ar fi manifestat un comportament agresiv față de angajații Poliției, pe numele său a fost pornită o cauză penală. El a fost reținut pentru 72 de ore și dus în Izolatorul de detenție preventivă, iar pe 18 august, Iurie Obadă de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a emis un mandat de arestare pentru 30 de zile.

Tânărul ar fi fost bătut în izolator, inclusiv de angajații instituției, fapt negat de reprezentanții Inspectoratului General al Poliţiei, care spun că, de fapt, bărbatul a fost agresat de colegii de celulă din cauza comportamentului deviant al acestuia. Bărbatul a solicitat de mai multe ori intervenția medicilor de la Urgență, care l-au diagnosticat cu tulburare psihică, schizotipală, și ar fi solicitat transferul de urgență la Spitalul Clinic de Psihiatrie, fapt care nu s-a întâmplat. Tânărul a decedt în penitenciar câteva zile mai târziu. Declarațiile reprezentanților autorităților implicate nu coincid în ceea ce privește mai multe detalii ale cazului.

La sfârșitul lunii octombrie, dosarul morții tânărului a fost transmis în judecată. Pe banca acuzaților au ajuns trei inspectori ai izolatorului de detenţie provizorie al Direcţiei de Poliţie a municipiului Chişinău şi patru deţinuţi care s-au aflat în aceeaşi celulă cu Andrei Brăguţă. totodată, mai mulți angajați din sistem au fost suspendați după ce au fost demarate anchete interne.