Profil electoral: Partidul „NOI”

Anticoruptie.md
08/07/2021
Pagina de FB a formațiunii

Partidul „NOI” va fi pe locul 12 în buletinul de vot pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. A ajuns în atenția publică după ce anunțat intenția să îl includă în lista electorală pe fostul deputat român Cristian Rizea, condamnat la închisoare în România. Comisia Electorală Centrală, iar ulterior și instanțele de judecată, nu au permis înregistrarea acestuia pe motiv că nu deține cetățenia Republicii Moldova. Pe lista electorală a formațiunii se regăsesc 53 de candidați, bărbați și femei, majoritatea cărora au indicat zero venituri în declarațiile depuse la CEC. 

Formațiunea a fost fondată în 1999, fiind condusă de Gheorghe Sima, cel care  între 2002 și 2003 a fost ministru al Educației în Guvernul Tarlev. Sima s-a aflat la conducere până în 2016. Formațiunea s-a numit inițial Uniunea Muncii, ulterior Uniunea Muncii „Patria-Rodina”, Partidul Muncii și „Frontul Salvării Moldovei”. Începând cu 15 mai 2016 funcţia de preşedinte al FSM a fost ocupată de Marcel Darie.

Partidul nu a participat activ în viaţa politică din Republica Moldova. Cu Darie la cârma formațiunii, „Frontul Salvării Moldovei” s-a declarat susținător al sistemului electoral mixt, când majoritatea politicienilor contestau reforma electorală votată de democrați și socialiști.

Cel mai bun scor i-a reușit la alegerile din 2001, în componența blocului electoral „Alianța Braghiș”, când Gheorghe Sima a devenit deputat.

Noul lider, Vladimir Dachi, spune că este un moldovean care mai mulți ani a lucrat în Rusia. În cadrul evenimentului de lansare în campania electorală președintele formațiunii a relatat că partidul se angajează să respecte principiile responsabilității personale, „a sacrificiului împărtășit” și a egalității de șanse. Acesta a menționat că Republica Moldova are nevoie de schimbarea culturii politice.

Formațiunea a ajuns în atenția publică după ce a anunțat că îl include pe lista de candidați pe fostul deputat PSD Cristian Rizea, condamnat la patru ani și opt luni de pușcărie în România.

„Nu știu dacă sunteți la curent, dar el este cetățean al Republicii Moldova. Faptul că Igor Dodon i-a luat cetățenia, este o acțiune ilegală, iar o decizie a instanței în acest sens nu este. Eu și partidul politic NOI, noi conștient am acceptat acest om, este cetățeanul nostru. ( ...) El are buletin, pașaport moldovenesc, este cetățean al R. Moldova”, astfel a argumentat Dachi această decizie.

Rizea a fost trimis în judecată în Republica Moldova la finele lunii martie de către procurorii anticorupție din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) din Republica Moldova pentru fals în declarații în momentul cererii pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova înaintată în 2017.

Fostul deputat PSD se declară nevinovat și susține că dosarele din Republica Moldova sunt făcute la comanda liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon și a oligarhului fugar, Vladimir Plahotniuc.

Pe numele lui Rizea, procurorii moldoveni au deschis un dosar în decembrie 2020, atunci când l-au acuzat oficial de fals în declarații în procesul de obținere a cetățeniei moldovenești. Anchetatorii de peste Prut spun că Rizea ar fi ascuns faptul că este urmărit penal în România, chestiune care îl excludea automat de la dreptul de primi cetățenia moldovenească.

În Republica Moldova, Rizea și-a pierdut cetățenia moldovenească încă din 2 noiembrie 2020, atunci când fostul președinte Igor Dodon a semnat decretul prezidențial în acest sens. Imediat după decizia lui Dodon, Ministerul Justiției din România a trimis, pe 4 noiembrie 2020, Republicii Moldova o cerere de extrădare pe numele lui Rizea.

Rizea a primit cetățenia moldovenească pe 28 decembrie 2017, în condițiile în care a primit o sentință pe 7 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție din România, definitivă prin decizia penală din 18 martie 2019, acesta era judecat și condamnat la închisoare, cu executare, pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor. Fugit în Republica Moldova, Rizea a publicat o carte de dezvăluiri despre mai multe personaje-cheie din PSD și corupția din partid.

 Ulterior, Rizea a primit interdicție de a participa la alegerile din 11 iunie. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a menținut decizia Curții de Apel Chișinău, care a declarat inadmisibilă contestația Partidului NOI și a lui Cristian Rizea împotriva Comisiei Electorale Centrale (CEC). Aceștia au solicitat anularea deciziei CEC despre refuzul înregistrării lui Cristian Rizea pe listele partidului NOI în calitate de candidat la funcția de deputat.

Totul a pornit de la faptul că CEC a constatat, pa 2 iunie 2021, în urma verificării actelor suplimentare prezentate la 1 iunie 2021, că Rizea nu deține cetățenia Republicii Moldova, iar buletinul de identitate de pe care a fost prezentată copie este nevalabil.

Chiar și după ce s-a retras din listele electorale Rizea a continuat să reprezinte formațiunea la dezbateri electorale, în unele cazuri admițând discurs de ură la adresa candidaților din alte partide.  

Candidați cu zero venituri 

Pe lista electorală a formațiunii se regăsesc 53 de candidați - bărbați și femei. Majoritatea acestora au indicat zero venituri sau averi în decarațiile depuse la CEC. La fel a procedat și liderul formațiunii, Vladimir Dachi, care se declară antreprenor. 

Echipa Centrului de Investigații Jurnalistice nu are resurse suficiente pentru desfășurarea acestei campanii. Parțial folosim resurse din proiectul susținut de Ambasada Canadei. Cea mai mare parte a muncii este de voluntariat. Ne puteți susține ca să monitorizăm mai mulți candidați antrenați în cursa electorală și să vă spunem cine sunt ei, ca să putem opri accederea în parlament a personajelor compromise. Ne poți ajuta cu o donație.

 

Anticoruptie.md
08/07/2021




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii