Șapte formațiuni deja și-au desemnat candidații în cursa pentru alegerea următorului președinte al Republicii Moldova, chiar în ziua când s-a dat start campaniei pentru alegerile prezidențiale. Până în după-amiaza zilei de miercuri, majoritatea lor au mers la Comisia Electorală Centrală pentru a depune actele în susținerea candidaților propuși. Portalul Anticoruptie.md a realizat portretele primilor politicieni care s-au lansat în cursa electorală, făcând trimitere la anchete jurnalistice anterioare, și vă propune să vă amintiți despre ascensiunea lor în politică și să aflați ce averi și afaceri dețin. 

Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiștilor

Candidatura lui Dodon a fost votată în unanimitate la ședința Consiliului Republican al formațiunii, în cadrul căreia liderul PSRM și-a reiterat valorile politice: „consolidarea statalității, garantarea neutraității, reîntregirea țării prin readucerea transnistriei, combaterea unionismului, afirmarea limbii și a identității moldovenești, înlocuirea Istoriei românilor cu Istoria Moldovei, restabilirea bunelor relații cu Federația Rusă, stoparea declinului economic, ridicarea educației la nivel de prioritate națională”. 

Pe timpul guvernării comuniste, socialistul a ocupat mai multe funcţii importante în stat, printre care cea de ministru al Economiei și Comerțului, și a intrat în Parlament ca deputat PCRM, însă, în perioada parlamentară, a părăsit formațiunea preluând Partidul Socialiștilor. În recentele alegeri, Igor Dodon şi-a croit mai multe drumuri la Moscova, implicând în campanie până şi pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În 2011, Igor Dodon a fost candidatul PCRM la funcţia de primar al Capitalei, fiind devansat în al doilea tur de liberalul Dorin Chirtoacă. Socialistul este fondatorul fundaţiei de caritate „Soluţia”, dar și președinte al Federației de Șah din Moldova. 

Dodon deține o casă de locuit în Chișinău, cu două niveluri, estimată oficial la două milioane de lei. În 2014, el și-a vândut automobilul de marcă Toyota Rav 4, cu doar 10.000 de lei, pe care îl cumpărase cu un an mai devreme. O anchetă anterioară a Centrului de Investigații Jurnalistice în comun cu publicația Ziarul de Gardă releva interesele lui Dodon la Fabrica de Conserve din orașul Călărași, pe care ar fi controlat-o prin intermediul unor persoane apropiate. 

Mihai Ghimpu, candidatul Partidului Liberal

Mihai Ghimpu a fost desemnat de către liberali în cadrul ședinței Consiliului Republican al formațiunii. „Lupta continuă, în special pentru cauza națională, pentru reunificarea teritoriului românesc. Trebuie să readucem la viață istoria, identitatea, cultura noastră, a oamenilor care timp de 200 de ani au fost umiliți de politica rusească. (...) Niciun candidat nu are mai multă experiență ca mine, ei nu merită funcția de președinte fiindcă au interese meschine. Eu voi face mult mai multe”, a declarat politicianul pentru presă.

Ghimpu este președinte al Partidului Liberal din anul 1998, când formațiunea se numea Partidul Reformator. A ocupat fotoliul de președinte al Parlamentului și de președinte interimar al țării între septembrie 2009 și decembrie 2010. Liderul PL deține două apartamente, un automobil de marcă Mercedes și o cotă de 1/3 din Întreprinderea Eurosim, specializată în comercializarea produselor petroliere, din care a obținut dividende de aproape jumătate de milion de lei în anul 2014.

În luna iunie 2013 Mihai Ghimpu a ajuns în vizorul CNI după ce presa a scris că el nu a indicat în declarația de avere un apartament cu trei camere, pe care l-ar fi achiziționat într-o clădire nouă de pe strada S. Lazo din Chișinău. După verificare, CNI a constatat că liberalul nu era obligat să îl declare, amintește Moldovacurata.md. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre faptul că o firmă fondată de Veaceslav Ceban, partenerul de afaceri al lui Ghimpu, a obținut contracte în valoare de zeci de milioane de lei cu instituții subordonate partidului pe care acesta îl conduce.

Maia Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate

Și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-a anunțat astăzi candidatul la funcția de președinte. Evenimentul a avut loc în fața Reședinței de stat. Astfel, PAS a decis să o înainteze pe Maia Sandu, președinta formațiunii. Tot miercuri, reprezentanții partidului au depus la CEC documentele pentru înregistrarea grupului de inițiativă care va colecta semnături în susţinerea candidaturii Maiei Sandu.

 „Vă chem astăzi pe dumneavoastră, cei prezenți, și pe toți cetățenii Republicii Moldova obosiți de hoție și corupție: haideți să pornim de aici, de la instituția prezidențială, curățarea clasei politice și recâștigarea independenței Republicii Moldova! Vă fac această chemare pentru că eu știu ce trebuie făcut! Republica Moldova are nevoie de un președinte al cetățenilor, nu al clasei politice expirate. Un președinte ales de cetățeni, cel în care poporul are încredere, are toată puterea să schimbe lucrurile conform legii, într-un cadru constituțional, și poate să scoată din captivitate statul, căzut în mâinile unei clase politice corupte și nocive”, a declarat Maia Sandu.

Ea este cunoscută opiniei publice în special pentru reformele dure inițiate în domeniul Educației în perioada în care a deținut funcția de ministră a Educației, din 24 iulie 2012 până pe 30 iulie 2015. Maia Sandu a fost propusă în această funcție de către Partidul Liberal Democrat, fără a fi membră a formațiunii. Pe 7 septembrie 2014, în cadrul unui miting organizat de PLDM, Maia Sandu a anunțat că a decis să adere la partid. Mai târziu, politiciana a declarat că nu au fost îndeplinite toate procedurile interne și ea nu a devenit membră a formațiunii.

Pe 23 iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnată drept candidat al PLDM la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Sandu a înaintat însă condiții pentru a accepta funcția, inclusiv numirea unui alt guvernator la Banca Națională a Moldovei, dar și a unui procuror general european, propuneri care nu au fost acceptate de celelalte două componente al alianței, PD și PL. Ulterior, ea s-a retras pentru un timp din politică. În martie 2016, la inițiativa Maiei Sandu și a unui grup de foști angajați din cadrul Ministerului Educației, a fost creat Partidul Acțiune și Solidaritate, iar politiciana a fost aleasă președintă a formațiunii.

Maia Sandu este un aprig critic al actualei guvernări. Este absolventă a Universității Harvard, iar înainte de a accepta propunerea de a conduce Ministerul Educației, a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale, în Washington, SUA. Maia Sandu a optat anterior pentru înaintarea unui candidat comun al opoziției de dreapta extra-parlamentară la alegerile prezidențiale. Ideea a fost susținută de Partidul Demnitate și Adevăr și de Partidul Liberal Democrat care au inițiat și negocieri în acest sens. Marți, 30 august, opinia publică a fost anunțată că urmare a discuțiilor s-a decis ca fiecare formaține să meargă în campanie cu propriul candidat.

Andrei Năstase, candidatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr

Tot miercuri, și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr a depus la CEC actele de înregistare a grupului de inițiativă pentru susținerea lui Andrei Năstase la alegerile prezidențiale din 30 octombrie. Politicianul a declarat că, în calitate de președinte, își propune să transforme revendicările din timpul protestelor Platformei Demnitate și Adevăr din Piața Marii Adunări Naționale, în inițiative legislative. „Este nevoie de o nouă clasă politică şi Platforma DA vine cu o asemenea ofertă. Revendicările pe care le-am spus în PMAN trebuie să fie transformate în iniţiative legislative, care vor duce la îmbunătăţirea lucrurilor. Sunt multe lucruri de realizat, trebuie de scos din captivitate instituţiile statului, trebuie să insistăm pe o anchetă internaţională privind jaful bancar şi întoarcerea miliardelor, dar şi pedepsirea celor vinovaţi”, a spus liderul Platformei DA.

Andrei Năstase este avocat din 2002, reprezentând în instanţele de judecată interesele oamenilor de afaceri Victor şi Viorel Ţopa, dar și mai multe dosare de rezonanță, printre care și Aroma Floris. Politicianul este finul lui Victor Ţopa. A absol­vit Facul­ta­tea de Drept a Uni­ver­si­tă­ţii „Ale­xan­dru Ioan Cuza” din Iaşi în 1997, ulterior devenind aju­tor inte­ri­mar al pro­cu­ro­ru­lui, iar peste un an a deve­nit aju­tor al pro­cu­ro­ru­lui de Trans­port.

Anterior, Ziarul de Gardă relata că Andrei Năstase a fost pro­cu­ror până în 2000, când a fost numit vice­di­rec­tor al Air Mol­dova, com­pa­nie de stat care, în 2000, este reor­ga­ni­zată. „În urma unui con­tract cu Admi­nis­tra­ţia de Stat a Avi­a­ţiei Civile, o com­pa­nie înre­gis­trată în Ger­ma­nia, Unis­tar Ven­tu­res Gmbh, a pre­luat 49% din AIR Mol­dova con­tra sumei de 2,3 mili­oane USD. Cele­lalte 51% erau deţi­nute de Guvern. Com­pa­nia nou-creată a fost decla­rată suc­ce­soare de drept a Air Mol­dova. Năs­tase a lucrat la Air Mol­dova până în august 2002, când instanţele de jude­cată au decis desfi­inţa­rea între­prin­de­rii moldo-germane AIR Mol­dova. Între părţi, res­pec­tiv firma din Ger­ma­nia şi Guver­nul R. Mol­dova, a urmat un pro­ces. Punc­tul final l-a pus CEDO, care, în decem­brie 2008, a decis des­pă­gu­bi­rea fir­mei fon­date în Ger­ma­nia cu 6,7 mili­oane de euro", mai scria Ziarul de Gardă. 

La începutul anului 2015, alături de mai mulți lideri de opinie a participat la înființarea Platformei Civice Demnitate și Adevăr, fiind unul dintre liderii protestelor de amploare organizate la Chișinău. „La un moment dat, și noi, și zecile de mii de protestatari am înţeles că mişcarea civică și-a epuizat potențialul de presiune pe guvernare, spre a o determina să purceadă la realizarea revendicărilor populare. De aceea, la solicitarea zecilor de mii de protestatari din întreaga republică, pe baza Rezoluției din 13 septembrie 2015, am decis să extindem acţiunile noastre și pe palier politic. O bună parte din cei care au declanşat protestele populare, membri ai PCDA vor continua acţiunile doar pe palier civic, în cadrul Consiliului Marii Adunări Naționale, iar o altă parte, vom continua lupta cu regimul și de pe Platforma Politică Demnitate și Adevăr, la care vor adera și vor fi cooptate în mod transparent persoane integre și profesioniste”, a explicat Andrei Năstase, în cadrul unui interviu acordat portalului Tribuna.md, implicarea sa în politică.

Politicianul l-a acuzat în repetate rânduri pe vicepreședintele PD și omul de afaceri Vlad Plahotniuc că ar controla organele de drept, cerând să fie cercetat penal de structurile de drept de peste hotare. 

Iurie Leancă, candidatul Partidului Popular European

„Mergem pe ideea să continuăm cu elementele pozitive, să nu ne oprim la semnarea Acordului de Asociere și liberalizarea regimului de vize. Îmi doresc foarte mult ca în doi-trei ani, următoarea cea mai mare realizare a țării să fie depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat liderul PPEM după ședința Consiliului Național Politic al formațiunii.

Diplomat de formare, Leancă a venit în politică în 2009, pe listele PLDM. În mai 2013 a devenit premier, după ce liberal-democratul Vlad Filat a fost demis din această funcţie cu votul a 54 de deputaţi, care au susţinut moţiunea de cenzură depusă de fracţiunea PCRM. Până atunci a fost viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

În mai 2013, înainte de a ajunge şef al Cabinetului de miniştri, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, condus de Iurie Leancă, a ajuns în centrul unui scandal legat de circa 60 de automobile de lux cu numere de înmatriculare atribuite misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Rusia. În februarie 2015, după ce guvernul premierului desemnat Iurie Leancă nu a primit votul de încredere al parlamentului, politicianul a anunțat că se retrage din PLDM și își crează propriul proiect politic.

Dumitru Ciubașenco, candidatul Partidului Nostru

Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, a decis să mizeze, la alegerile prezidențiale din acest an, pe candidatura jurnalistului Dumitru Ciubașenco. Formaţiunea a înregistrat  astăzi, la Comisia Electorală Centrală, grupul de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în susţinerea candidatului. „Voi semna decretul de dizolvare a Parlamentului, pentru a provoca alegerile anticipate”, a promis candidatul, întrebat care va fi primul lucru pe care îl va face în cazul în care va fi votat președinte al republicii.

Dumitru Ciubașenco este un cunoscut jurnalist din Republica Moldova. Fost redactor-șef al ziarului „Moldavskie Vedomosti” și fondator al ziarului „Panorama”. La alegerile din iulie 2009, Ciubașenco a candidat pe listele Partidului Liberal Democrat, un an mai târziu, la alegerile anticipate din noiembrie 2010, el s-a regăsit pelocul cinci pe lista electorală a Partidului Umanist, condus de Valeriu Pasat.

Marian Lupu, candidatul Partidului Democrat

Marian Lupu a devenit deputat în anul 2005, pe listele Partidului Comuniștilor, după care a ajuns membru al formațiunii și președinte al Parlamentului, la scurt timp. Până la asta, a ocupat mai multe funcții în cadrul Ministerului Economiei, inclusiv pe cea de viceministru. După evenimentele din 7 aprilie 2009, politicianul a părăsit PCRM, iar la alegerile repetate, din 29 aprilie 2009, a candidat deja pe listele Partidului Democrat. În perioada decembrie 2010 – martie 2012 a fost preşedinte al Parlamentului și preşedinte interimar al Republicii Moldova, demis ulterior cu votul deputaților comuniști, liberal-democrați și socialiști.

Lupu a figurat în Lista neagră a candidaților pentru alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, atunci când o echipă de jurnaliști a monitorizat peste 200 de candidați antrenați în cursa electorală. 

În 2002, un raport al Curţii de Conturi a constatat că M. Lupu, activând în cadrul Ministerului Economiei şi Reformelor, a admis „încălcarea actelor normative în vigoare, lipsa analizei proceselor de implementare a proiectelor finanţate de către organizaţiile internaţionale, implementarea şi monitorizarea nesatisfăcătoare a proiectelor de asistenţă tehnică, organizarea şi coordonarea insuficientă a activităţii Reprezentanţelor comercial-economice ale Republicii Moldova peste hotare”.

În acelaşi an, presa a scris că Marian Lupu, deţinând funcţia de ministru-adjunct al economiei, a încercat să promoveze interesele Uzinei metalurgice de la Rîbniţa, controlată de regimul separatist de la Tiraspol. Cazul a fost discutat la Consiliul coordonator de luptă cu corupţia, convocat de preşedintele V. Voronin.

În 2007 presa a difuzat informaţia că, în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale din 2007, M. Lupu a fost atenţionat de Comisia Electorală Centrală să nu mai utilizeze funcţia pe care o deţinea pentru promovarea candidaţilor Partidului Comunist. În campania electorală din 2009, M. Lupu a utilizat maşina de serviciu, escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor legislaţiei electorale. 

Potrivit rapoartelor LADOM şi ale Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte, în campania electorală din 2009, M. Lupu a utilizat maşina de serviciu, escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor legislaţiei electorale. A fost învinuit de presă că, în calitate de preşedinte al Parlamentului, şi-a depăşit atribuţiile de serviciu, semnând o dispoziţie ilegală prin care a dispus alocarea din fondurile Parlamentului a unor sume de bani pentru procurarea apartamentelor pentru câţiva din subalternii săi, care ar fi avut locuinţe la acea vreme.

Potrivit declarației pe venit pentru anul 2014, Marian Lupu deține un apartament de 136 de metri pătrați și estimat la peste 1,2 milioane lei, un garaj și câteva conturi bancare.