Curtea Constituțională ar putea avea șapte judecători, și nu șase, iar mandatele magistraților ar putea dura nouă ani, și nu șase ca în prezent, potrivit unui proiect de lege pentru modificarea Constituției, propus de Ministerul Justiției, care ar urma să fie examinat de către Guvern. Totodată, mandatele actualilor judecători constituționali ar putea fi prelungite cu trei ani pentru a evita „plecarea simultană a unui număr mare de judecători, precum și întru asigurarea continuității instituționale”, așa cum explică autorii proiectului. Unii experți consideră această prevedere discutabilă. 

Ministerul Justiției propune ca Curtea Constituțională să fie compusă din șapte judecători pe un mandat de nouă ani care nu va putea fi reînnoit. Doi judecători vor fi numiți de Parlament, doi de Guvern, doi de Consiliul Superior al Magistraturii, iar cel de-al șaptelea de către președintele Republicii Moldova. „Rațiunea acestei propuneri se justifică cu atât mai mult în circumstanțele în care șeful statului este emanația opțiunii întregului popor, fiind ales prin vot direct de către acesta”, argumentează reprezentanții Ministerului Justiției. Potrivit documentului, proiectul de modificare a Constituției prevede cheltuieli suplimentare de circa 303.000 de lei pe an pentru salarizarea celui de-al șaptelea magistrat. 

„Modificările propuse sunt în spiritul bunelor practici europene, asigurând stabilitatea mandatului judecătorilor constituționali, precum și excluderea blocajelor în procesul decizional, prin instituirea numărului impar al judecătorilor”, se arată în nota informativă a proiectului. 

Documentul mai prevede ca mandatul actualilor judecători să fie extins cu trei ani „în scopul evitării plecării simultane a unui număr mare de judecători, precum și întru asigurarea continuității instituționale”.  

Nadejda Hriptievschi, expertă în cadrul Centrului de Resurse Juridice, consideră că proiectul de modificare al Constituției cu privire la mandatul și numărul judecătorilor constituționali este unul necesar și justificat. „Mă refer la două aspecte: mărirea numărului de judecători de la șase la șapte, prevedere care, într-adevăr, este necesară pentru a preveni blocaje, dar și prelungirea mandatului de la șase la nouă ani, cu instituirea interdicției de a candida pentru un alt mandat. Totodată,  cred că ar fi foarte important ca proiectul să prevadă expres că acei șapte judecători se numesc în funcție de autoritățile indicate - Parlament, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii și președinte - în urma unui concurs public. Avem deja experiența unui concurs public la numirea unui judecător constituțional și ar trebui să continuăm această bună practică. E timpul să ne debarasăm de numiri pe bază de prietenii, simpatii sau alte criterii necunoscute publicului”, comentează Nadejda Hriptievschi. 

Experta consideră însă că prevederea privind prelungirea cu trei ani a mandatului judecătorilor care se află în exercițiul funcției la data intrării în vigoare a legii de modificare a Constituției este discutabilă. „Ea ar fi justificată dacă legea ar prevedea expres interdicția judecătorilor respectivi de a candida pentru un nou mandat. Altfel, ne-am putea pomeni cu o interpretare interesantă a legii, cu referință la cea în vigoare la începutul mandatului, care permitea exercitarea a două mandate. Fără o asemenea interdicție expresă, prelungirea cu trei ani a mandatului actualilor jdudecători nu este justificată. Judecătorii actuali au fost numiți la diferite termene, deci nu toți ar pleca în același timp, ceea ce ar putea pune in pericol continuitatea și funcționarea Curții. Mai mult, ei nu au interdicție de a candida la un al doilea mandat, deci ar putea candida și atunci această prevedere chiar este de prisos”, a remarcat Nadejda Hriptievschi.