Parlamentarii din Serbia au început să discute un proiect de lege care ar stabili un registru al „agenților străini”. Susținătorii legii spun că aceasta urmărește să asigure o mai mare transparență în sectorul ONG-urilor, însă criticii, la nivel național și internațional, avertizează că o astfel de lege ar putea stigmatiza organizațiile societății civile și limita libertatea de exprimare. Unii experți exprimă temerea că această acțiune ar putea pune sub semnul întrebării aspirațiile de integrare europeană ale Serbiei. 

Inițiat de membri ai Mișcării Socialiștilor, condusă de vicepremierul pro-rus Aleksandar Vulin, proiectul de lege vizează reglementarea organizațiilor și a persoanelor care primesc mai mult de 50% din finanțare din surse străine. Ei susțin că unele organizații finanțate din străinătate lucrează împotriva intereselor naționale ale Serbiei.

Vicepremierul Vulin este fost director al spionajului sârb, cunoscut drept un aliat al lui Putin. Presa internațională a scris despre legăturile strânse ale lui Vulin cu Moscova, exprimate prin vizite frecvente în Rusia și întâlniri cu oficili ruși, la diverse evenimente internaționale. În 2023, Vulin a fost pus sub sancțiunile SUA pentru că ar fi facilitat activitățile Rusiei în Balcani. Cu toate acestea el s-a întâlnit cu Putin în luna septembrie 2024, La Vladivostok, Rusia, la un for economic, unde, după cum a scris presa de la Belgrad, i-a dat asigurări că Serbia rămâne un „partener strategic” al Moscovei.    

„Acest proiect de lege reprezintă o amenințare gravă și directă pentru organizațiile societății civile, punând în pericol rolul acestora în protejarea valorilor democratice, a drepturilor omului și a integrării europene”, a declarat Comitetul Economic și Social al UE (CESE), într-un comunicat, citat de Serviciul din Balcani al RFE. „Ca și în cazul inițiativelor similare din alte țări candidate, cum ar fi în cazul Georgiei, CESE reiterează că o astfel de legislație este incompatibilă cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene, pe care Serbia, în calitate de țară candidată la UE, se așteaptă să le susțină”, a ,enționat oficialul. 

Tendința regională de adoptare a unor astfel de legi, o legislație care oglindește legea rusă și este adesea condusă de forțele politice pro-ruse, evidențiază o luptă geopolitică mai largă în Balcani.

Adoptarea pachetului de legi privind agenții străini în Georgia a declanșat acțiuni puternice de protest, mai ales după ce conducerea de la Tbilisi, aflată sub influență rusă, a suspendat negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Legi similare au fost adoptate în ultimul an în Kârgâzstan, o fostă republică sovietică din Asia, care a revenit pe orbita rusească.