Un grup de deputați din fracțiunea PLDM și câțiva neafiliați au înregistrat, joi, 26 iulie, în Parlament, un proiect de lege prin care se va interzice intrarea pe teritoriul țării a persoanelor care se fac vinovate de infracțiuni financiare, spălări de bani și încălcări ale drepturilor omului. Proiectul de document a fost numit Legea Magnițki, fiind inspirat de o normă similară votată în mai multe state, inclusiv SUA, Marea Britanie, Canada sau Estonia, și care prevede interdicții de intrare în țară sau sancționarea persoanelor bănuite de serioase violări ale drepturilor omului sau fraude fiscale. Documentul are la bază unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de corupție din Rusia, când din bugetul de stat au fost extrase, printr-o schemă de corupție, 230 de milioane de dolari. Cazul a fost deconspirat de avocatul Serghei Magnitsky, care, ulterior, a fost omorât în închisoare. 

Deputatul PLDM Tudor Deliu declară că drept motiv pentru elaborarea și înregistrarea acestui subiect a servit faptul că pe parcursul ultimului deceniu prin sistemul bancar autohton au fost efectuate numeroase tranzații suspecte de spălare de bani în proporții deosebit de mari. 

„Tranzacțiile au implicat companii înregistrate în jurisdicții obscure și agenți economici din Federația Rusă. Scopul proiectului de lege este de a crea instrumente legale atât pentru protejarea sistemului financiar bancar autohton de abuzuri, cât și a impune restricții contra persoanelor care comit acte de corupție și violare a drepturilor omului”, a declarat deputatul PLDM. Proiectul propus prevede modificări la două legi – cea privind regimul străinilor în Republica Moldova și legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. 

„Sperăm că în Republica Moldova nu va exista nicio fracțiune parlamentară care s-ar opune direct măsurilor de prevenire a corupției și tragerii la răspundere a persoanelor implicate în aceste acte de corupție și spălare de bani ori încălcări sistematice ale drepturilor omului”, a precizat Tudor Deliu.

Proiectul de lege este semnat de deputații PLDM și Eugen Carpov, Octavian Grama, Mihaela Spătaru, Simion Grisciuc și Valeriu Ghilețchi.

Proiectul de lege a fost elaborat de mai multe ONG-uri din Republica Moldova. Unul dintre autorii proiectului, expertul Sergiu Tofilat, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că acest act funcționează în mai multe țări ca un instrument de combatere a influenței funcționarilor corupți din diferite țări care delapidează mijloacele publice, inclusiv recurg la persecutări și torturări, asasinări a acelor activiști și jurnaliști care deconspiră schemele de corupție, deci, efectiv, calcă peste cadavre, își scot banii în jurisdicții străine și se simt nepedepsiți.

„Această legislație, Global Magnitski Act, permite statelor democratice să interzică persoanelor corupte să intre într-o țară sau alta, deci pe teritoriul acelei țări care aprobă legea Magniţki, le blochează activele, bunurile, conturile bancare care se află în acea țară și le interzice să se folosească de sistemul bancar. Prima țară care a aprobat legea Magniţki a fost Statele Unite și ținând cont de faptul că majoritatea tranzacțiilor internaționale se fac în dolari. Legea are anexată și o listă de persoane implicate în scheme de corupție. Deci, lista acelor persoane responsabile de fraude, de asasinarea activiștilor apare la toate băncile din lume. Respectiv dacă ai furat bani și ai comis omoruri, toată lumea va ști cine ești”, a precizat Sergiu Tofilat.

Expertul mai precizează că „Legea Magnitski, care a fost pentru prima dată aprobată în 2012 în Statele Unite, se intitulează „Rusia și Moldova”, chiar în denumirea legii originale figurează Republica Moldova. Dat fiind faptul că noi suntem parte a acestui caz de o rezonanță imensă care a avut loc în 2008, este necesar să aprobăm și noi reguli și standarde anti-corupție care să ne permită să împiedicăm pătrunderea mijloacelor obscure, banilor murdari pe teritoriul țării”.

SUA au adoptat Legea Magnițki în 2012 la presiunea reprezentanţilor businessului american, legislaţia fiind îndreptată iniţial împotriva funcţionarilor din Federaţia Rusă, care direct sau indirect au contribuit la moartea lui Serghei Magniţki sau au acoperit schemele de corupţie pe care acesta le-a deconspirat. Prin lărgirea ariei geografice, dar şi includerea unor categorii noi de infracţiuni în raza de acţiune a legislaţiei anti-corupţie, Preşedinția SUA, sub conducerea lui Obama, astfel, a obligat Departamentul Apărării şi alte structuri responsabile de apărare şi securitate să ia în calcul prevederile Legii Magniţki atunci când investighează dosare legate de tratamentul inuman şi degradant, oferirea şi/sau acceptarea de şpagă, delapidare de fonduri, tortură şi execuţii extrajudiciare, scrie Reuters. Persoanele găsite vinovate de aceste infracţiuni urmează să suporte o serie de consecinţe legale, printre acestea fiind refuzul de a primi o viză americană, blocarea conturilor bancare în SUA şi confiscarea averilor pe teritoriile sub jurisdicţia americană. 

Decizia SUA de a extinde aplicabilitatea Legii Magniţki la nivel global este un îndemn al Guvernului de la Washington pentru statele lumii să urmeze acest exemplu, consideră directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA, citat de Mold-Street. Legea respectivă nu are scopul de a substitui jurisdicţia altor state naţionale suverane, ci de a stimula un angajament internaţional de condamnare a abuzurilor şi violenţei contra activiştilor civili şi de tragere la răspundere a celor vinovaţi, a precizat diplomatul.

„Chiar dacă nu echivalează cu o convenţie internaţională, care apare de regulă în urma unor consultări multilaterale sub egida unei organizaţii internaţionale, Legea Magniţki poate influenţa un efort cu adevărat internaţional, creând un nou fel de aquis contra oficialităţilor corupte şi violente. Astfel, SUA pot sugera că dacă guvernele statelor partenere nu urmează exemplul, atunci ele au ce ascunde, mai ales că dovezi de complicitate, în cazul tranzacţiilor suspecte cu peste 20 de miliarde de dolari prin Republica Moldova, sunt cu duiumul. Personal, cred că, dacă Moldova ar adopta versiunea sa legislativă a listei Magniţki, i-ar fi mult mai uşor să scape de reputaţia foarte proastă din ultimii ani de ţară înecată în corupţie, spălări de bani şi impunitatea unor oficiali, dar pentru asta trebuie multă voinţă politică şi justiţie independentă. Aparent acestea lipsesc”, a declarat Munteanu.

În 2016, în SUA, pe listele de interdicție figurau 34 de nume. Departamentul de Stat si Trezoreria americană au mai adaugat pe „lista Magnițki” cinci persoane: Aleksi Anisin, Evgheni Antonov, Boris Kibis, Pavel Lapciov si Oleg Urjumciov, care au primit interdicția de a intra în Statele Unite și ale căror eventuale bunuri americane sunt blocate.