„Propagandistul trebuie să cunoască în primul rând cât mai bine terenul pe care operează. El trebuie să știe sentimentele și opiniile, tendințele actuale și stereotipurile din rândul publicului la care își propune să ajungă”, spune sociologul francez Jacques Ellul. „Un punct de plecare evident este analiza caracteristicilor grupului și a miturilor, opiniilor și structurii sociologice actuale. Nu se poate face orice propagandă în orice loc, pentru oricine. Metodele și argumentele trebuie croite după tipul de om pe care trebuie să îl manipuleze.” 

Un studiu realizat de Consiliul pentru egalitate arată că aproape 70 la sută din moldoveni nu ar accepta să fie vecini cu persoane LGBTI (lesbiene, bisexuale, trans și intersex), iar 60% nu le-ar accepta cel puțin în calitate de colegi de muncă. Profilul moldoveanului care detestă cel mai mult persoanele LGBTI, realizat după un studiu sociologic al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare în 2022, este un bărbat, cu vârsta de peste 60 de ani, care vorbește limba rusă, are studii de gimnaziu, nu are copii, nu lucrează în Moldova, este sărac și trăiește la sat. 

Cei care le vorbesc cel mai mult moldovenilor despre „pericolul toleranței” față de comunitatea LGBTI sunt Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse, partidele declarate proruse - PSRM, PCRM, Partidul Renaștere, fostul Partid Șor -, precum și unii politicieni, care se prezintă drept prooccidentali, dar recurg la aceleași narațiuni când vine vorba despre minoritățile sexuale – Ion Ceban, președintele Mișcării Alternativă Națională, și Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei.

„Toate campaniile electorale ale partidelor pro-ruse nu sunt centrate pe ce vor face ele pentru cetățeni, ci pe LGBT”, spune Angelica Frolov, administratoare a Genderdoc-M, organizație neguvernamentală din Chișinău care apără drepturile persoanelor LGBTI. „Ei le promit alegătorilor lor că vor interzice marșurile, că vor suprima drepturile, că se vor clarifica ei cu LGBT.”

Valorile occidentale au ajuns în ultima vreme să fie asociate sau reduse tot mai insistent de către propaganda Kremlinului la drepturile minorităților sexuale. Reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a acuzat, într-un briefing de presă, susținut pe 7 februarie, autoritățile de la Chișinău de „propagarea agresivă a valorilor neoliberale, inclusiv impunerea, repet, impunerea LGBT pe agendă”. „Asta se livrează ca parte, după cum spun ei, a opțiunii europene a moldovenilor”, a afirmat reprezentanta diplomației de la Moscova.     

Kiril a setat limitele de conflict

Profesoară de istorie și directoarea Programului de studii religioase la University at Albany, Nadiezda Kizenko, spune că sarcina Kremlinului și a Bisericii Ortodoxe Ruse este să seteze limitele unde drepturile individuale ale omului intră în conflict cu valorile creștine. „Patriarhul Kiril, la fel ca ceilalți exponenți ai cercurilor puterii de la Kremlin, susține că drepturile omului nu pot fi mai înalte decât valorile lumii spirituale”, spune Nadiezda Kizenko.

Această investigație arată cum a devenit discursul de ură și instigarea la discriminare pe criteriu de orientare sexuală operațiunea psihologică a Moscovei, care poate duce la deturnarea cursului european al Chișinăului.

La modul practic, obiectivul formațiunilor politice pro-Kremlin poate să atragă atenția asupra problemelor care încă nu au devenit norme, fie să atragă atenția asupra subiectelor care au fost recunoscute ca norme în cea mai mare parte a Europei – căsătorii între persoane de același sex, legislația împotriva abuzului domestic etc. –, încercând să construiască un cadru social rival tot mai puternic în Moldova.

Grupul cel mai puțin tolerat în Moldova

Conform unui studiu realizat în 2022 de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, o organizație neguvernamentală din Chișinău, cel mai puțin tolerat grup social în Moldova sunt persoanele LGBTI. În cazul acestei comunități, a fost înregistrat cel mai mare indicator al distanței sociale în Moldova - 5,7 pe scara distanţei sociale a lui Bogardus. 

„Dacă indicatorul este aproape de 6, grupul sau reprezentanții săi nu sunt deloc acceptați, în nicio calitate, nici chiar ca simpli vizitatori ai țării”, spune Natalia Covrig, analistă de politici publice în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Imaginea persoanelor LGBTI în societatea moldovenească derivă din stereotipurile și prejudecățile care persistă. „Noi suntem o societate declarată creștin-ortodoxă, o societate religioasă. Și acest lucru influențează modul în care se construiesc percepțiile, modul în care se profilează nivelul de toleranță a societății”, spune Natalia Covrig. „În același timp, nu avem un sistem educațional care să promoveze toleranța, acceptarea celor care sunt diferiți de noi.”

Discursul de ură față de persoanele LGBTI se accentuează în ultima vreme în condițiile succesului obținut de Chișinău pe calea integrării europene și al războiului la scară largă purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Mai mult, practica asocierii minorităților sexuale, inclusiv a Ucrainei și a Occidentului, cu „răul” a devenit definitorie pentru predicile patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, și laitmotivul discursurilor electorale ale formațiunilor politice pro-ruse din Moldova.

Citiți continuarea investigației pe AICI