În pofida progreselor realizate, transparența decizională în procesul legislativ rămâne a fi problematică, iar publicarea documentelor aferente consultărilor publice este deficitară și rata implicării cetățenilor în procesul legislativ este scăzută. Acestea sunt și principalele provocări în activitatea Parlamentului, la capitolul respectarea procedurii legislative, potrivit raportului „Monitorizarea activității Parlamentului de legislatura a XI-a, august 2023 – iulie 2024”, prezentat de Asociația Promo-LEX.

Astfel, chiar dacă s-au făcut progrese în reducerea numărului proiectelor adoptate fără avize sau expertize, din cele 560 de proiecte de lege aflate în examinare, în perioada monitorizată, o mare parte nu au fost consultate public în mod eficient sau nu au fost însoțite de actele aferente. La fel, au fost adoptate cel puțin nouă proiecte fără avizele sau expertizele necesare, iar în 62 de cazuri recomandările și expertizele anticorupție au fost ignorate. Totodată, programul legislativ anual adoptat pentru 2024 a fost realizat în proporție de 48% pentru sesiunea de primăvară.

Autorii documentului constată că rata medie de participare la ședințele legislativului este de 87%, însă doar 63-74 de deputați votează efectiv. Absențele frecvente ale deputaților independenți au dus la sancțiuni, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri mai stricte pentru îmbunătățirea transparenței și eficienței legislative. Analiza efectuată arată că există un dezechilibru între activitatea deputaților din majoritatea parlamentară și opoziție – doar inițiativele majorității parlamentare sunt adoptate, iar proiectele opoziției continuă să lipsească de pe ordinea de zi.

Raportul prezintă concluzii privind activitatea a trei comisii parlamentare permanente - Comisia Juridică Numiri și Imunități (CJNI), Comisia Drepturilor Omului și Relații Interetnice (CDORI) și Comisia Administrație Publică și Dezvoltare Regională (CAPDR). Doar CAPDR și CDORI dispun de planuri de acțiuni, convocarea și publicarea agendei ședințelor rămân problematice, în special la CJNI, iar prezența opoziției la ședințele conduse de majoritatea parlamentară este redusă iar. Totodată, din componența CJNI a fost exclus membrul opoziției și comisia funcționează cu 10 membri. Totodată, autorii raportului menționează că nivelul de transparența a activității comisiilor a crescut și 64% dintre ședințe au fost transmise live.

Promo-LEX constată că, în perioada monitorizată au fost înregistrate progrese la capitolul prezentarea raportatelor autorităților, fiind audiate 24 rapoarte de activitate și tematice, însă există unele deficiențe în ceea ce privește utilizarea de către deputați a instrumentelor de control parlamentar precum interpelările și întrebările.

În ceea ce ține de modul în care Parlamentul utilizează mecanismele de comunicare cu cetățenii precum audiențele, petițiile și cererile de acces la informații, raportul constată deficiențe semnificative în ceea ce privește transparența și funcționalitatea acestora. „Site-ul oficial rămâne învechit și incomplet, iar implementarea legii privind accesul la informații este parțială: doar șase din cele 13 categorii obligatorii sunt publicate integral. În plus, gradul de transparență a audiențelor este insuficient, iar scăderea numărului și a calității soluționării petițiilor și cererilor de informații indică un regres semnificativ comparativ cu perioadele precedente”, scrie în raport.

La fel, este deficitară colaborarea Parlamentului cu societatea civilă și utilizarea consiliilor de experți, fiind înregistrat un interes scăzut pentru aceste mecanisme. Doar șapte comisii permanente au creat consilii de experți, dintre care doar unul a fost activ în primăvara anului 2024. Potrivit Promo-LEX, lipsa progresului în acest domeniu accentuează problemele existente în comunicarea și transparența instituției legislative.

Analiza efectuată relevă o îmbunătățire a transparenței la capitolul publicarea datelor bugetare și constată că majoritatea fondurilor sunt alocate pentru cheltuieli de personal și prestații sociale. Deputații au beneficiat de un salariu mediu lunar de 19.000 lei, alături de indemnizații și compensații. În perioada analizată au avut loc mai multe deplasări de serviciu în străinătate ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului și acestea au fost mai costisitoare. Cele mai frecvente destinații au fost România, Belgia, Franța și SUA. La fel, s-a constatat o competitivitate redusă în cazul contractelor de valoare mică, chiar dacă achizițiile publice sunt transparente.

Principalele recomandări ale Promo-LEX pentru sporirea transparenței legislativului țin de publicarea completă a documentelor aferente procesului legislativ și aprobarea planurilor de activitate pentru toate comisiile parlamentare. La fel, este nevoie de promovarea și utilizarea mai activă a mecanismelor de control parlamentar, modernizarea paginii web a Parlamentului, îmbunătățirea comunicării cu cetățenii și implementarea unor mecanisme eficiente de evidență și control al cheltuielilor publice.