Promisiuni generoase, însă fără asigurarea surselor de finanțare necesare și doar trei condidați din opt au prezentat în scris și detaliat ce au de gând să facă dacă ajung în fotoliul de președinte, la aceste concluzii au ajuns ajuns experții Expert-Grup, după ce au analizat programele electorale ale candidaților la alegeri prezidențiale de la 1 noiembrie. 

Experții opinează că, în Republica Moldova, clasa politică are un nivel scăzut de încredere, deoarece politicienii când ajung la guvernare nu își îndeplinesc promisiunile făcute. 

Ei spun că majoritatea promisiunilor electorale depășesc mandatul oferit Președintelui de Constituție. R. Moldova fiind o țară parlamentară, dar promisiunile sunt specifice unei țări prezidențiale și parternaliste, unde președintele joacă un rol destul de activ. 

„Promisiunile unor candidați ajung la zeci până la 100 de miliarde de lei și au un impact bugetar enorm. Candidații nu vin cu explicații de unde vor găsi bani pentru a acoperi aceste cheltuieli și ce instrumente vor fi utilizate pentru a-și onora promisiunile. Multe promisiune nu corespund cu realitățile și nici cu o serie de angajamente internaționale adopatate de către R. Moldova”, spune experții.

Luați pe rând, experții Expert Grup au observat următoarele aspecte la toți cei opt candidați pentru prezidențiale:

Renato Usatâi -  scoate în evidență problema corupției, cu toate că nu are un program electoral în scris, Expert-Group a analizat cele expuse de primul candidat în buletinul de vot la conferințele de presă. Lichidarea Centrului Național Anticorupție și crearea unei noi instituții nu intră în abilitățile președintelui. Alte elemente depășesc mandatul de președinte – lansarea unui program de locuințe ieftine și cretite ipotecare la rata zero. Experții au spus că aceste măsuri sunt relevante pentru țară, dar nu sunt atribuțiile unui președinte.

Usatîi vine și cu promisiuni ce ține de politica externă, problema transnistreană, dar experții supun că lucrurile sunt relatate superficial și cu prea puține detalii. Lipsesc instrumente clare cum Renato Usatîi își va onora promisiunile.

Andrei Năstase vine cu proiectul de țară „Moldova de mâine”. Promisiunile și angajamentele electorale depășesc atribuțiile președintelui. Promisiunile de majorări salariale și de pensii, dar și subvenționarea agricultorilor nu țin de manadatul de președinte.

Repunerea pe harta diplomatică a lumii a R. Moldova intră în mandatul de politică externă a președintelui. Iarăși, este nevoie de o cooperare cu alte instituții ale statului - Guvern și Parlament. Programul este unul amplu, din el se vede viziunea candidatului despre majoritatea domeniilor cheie. În același timp, multe dintre angajamentele electorale nu sunt cuantificate prin cifre. Năstase este unicul candidat care promite ca pensia să depășească minimul de existență, minim 2.500 de lei. Această promisiune are probleme de implementare, reieșind de realitățile bugetare, mai spun experții. 

Năstase este singurul candidat care a venit și cu o evaluare a cadrelor de resurse. Combaterea economiei tenebre, eliminarea schemelor la achizițiile publice sunt printre promisiunile electorale.

Prioritatea lui Năstase de a crește calitatea vieții este relevantă. Crearea unui mediu competitiv și al unui nivel optim de taxare este oportun, în același timp există câteva nedumeriri. Năstase promite că va face o strategie de evaluare a prețurilor și va impune scăderea cestora, care e irealizabilă și induce mai degrabă la un stat în care economia este planificată, spune Expert-Grup. 

O altă promisiuni care trezește mai mult întrebări este alocarea anuală a trei miliarde de lei pentru a redechiderea întreprindelor și a celor înstrăinate ilegal. Aceasta subliniază rolul statului în economie și promisiunea nu corespunde dezideratului de a asigura o concurență sănătoasă.

Tudor Deliu - este singurul candidat care a venit cu un program electoral care se încadrează în mare parte în atribuțiile constituționale ale președitelui. Multe promisiuni sunt destul de vagi și scrise pe două pagini, spun experții. În cee aceea ce privesc promisiunile de reforme în justiție, Deliu nu vine cu detalii necesare, care ar demonstra cum anume candidatul urmează să îndeplinească promisiunile. Promisiunile sunt fezabile, dar Expert-Grup sune că acest candidat nu a venit cu obiective măsurabile, care ar avea un impact bugetar vizibil. De asemenea, lipsește o analiză a problemelor care urmează să fie soluționate.

Igor Dodon - a venit cu un program mai larg, dar majoritatea promisiunilor electorale depășesc mandatul de președinte. Candidatul a prezentat promisiuni specifice unui stat prezidențial, în care președintele joacă un rol crucial și nu parlamentar.

Dodon a prezentat promisiuni în toate domeniile de dezvoltare a țării, până la domenii destul de înguste și neunivoce. Multe promisiuni țin de competența primăriilor – terenuri de joacă, amenajarea locurilor publice, pistelor pentru bicicliști. Expertul Adrian Lupușor a spus că nu este clar de ce vine Dodon cu aceste promisiuni, chiar dacă cetățenii și le doresc, nu țin de atribuțiile prezidențiale.

Unele promisiuni vin să atenteze independența Băncii Centrale.Programul este destul de bine structurat, spun experții, ceea ce duce o anumită doză de credibilitate acestor promisiuni, încă promisiunile nu au acoperire financiară. Pentru realizarea acestor este necesar circa 120 de miliarde de lei, pentru patru ani. Măsurile propuse de Igor Dodon nu sunt realizabile în spațiul bugetar existent. Candidatul nu vine cu detalii despre sursele financiare care vor acoperi cheltuielile.

Subiectul corupției este tratat destul de vag, comparativ cu programul electoral din 2016 al lui Igor Dodon. Nici furtul miliardului nu mai este un obiectiv în programul electoral din anul 2020. Nu se regăsește nici cum vor arăta relațiile dintre R. Moldova și UE, ci se pune accent pe aderarea la piața euro-asiatică, care nu e compatibilă cu Acordul de Asociere.

Violeta Ivanov este candidata promisiunile căreia depășesc considerabil mandatul de președinte oferit de constituție. Nici o promisiune a candidatei Ivanov nu se încadrează în mandatul constituțional. Promisiunile țin de atribuțiile primăriilor – apeduct, parcări, iluminat stradal, fie țin de atribuțiile Guvernului - ameliorarea condițiilor de trai pentru pensionari, familii cu copii. „Promisiunile sunt irealizabile în actualul stat parlamentar – R. Moldova. Nici din punct de vedere financiar nu este real, pensii de 5.000 de lei sunt fantezii electorale. Nu-și propune lupa împortiva impotriva corupției”, a mai puncat Lupușor. 

Din cele cinci obiective ale  programului prezidențial al Maiei Sandu, trei sunt pe dimensiunea social-economică. Ca și în cazul altor candidați multe promisiuni depășesc mandatul prezidențial. Pensia de 2.000 de lei sau un regim simplificat pentru vize sunt realizabile doar în colaborare cu Guvernul și forul legislativ. Există și o serie de promisiuni care se pliază cu mandatul președintelui – abordarea mai activă și mai dinamică a economiei, în special promovarea produselor și atragerea investițiilor străine.

Fezabilitatea financiară a programului e argumentată prin mai multe noțiuni cunatificate prin cifre. Spre exemplu atragerea a două miliarde de lei anual pentru comunitățile locale sau pensia minimă de 2.000 de lei  

Creșterea salariilor în educație și sănătate sau constituirea unui fond național pentru modernizarea spitalelor nu sunt acoperite cu cifre. Costul electoral al Maiei Sandu pentru patru ani este de circa 50-55 miliarde de lei și chiar dacă comparăm cu programul lui Dodon, costul estimat este de două ori mai mic. Și acest program nu este unul sustenabil, chiar dacă s-ar asigura un cadrul economic și colaborarea dintre instituțiile statului.

„În cadrul programului am văzut o focusare mai mare pe instrumente și cum are de gând să facă mai multe lucruri. În cazul corupției se propune abordarea acesteia ca risc major de insecuritate și folosirea atribuției președintelui din domeniul securității. Majoritatea angajamentelor electorale sunt ancorate la problemele cu care se confruntă țara. Unicele remarci se referă la sursele de finanțare ale programului prezidențial. Se acordă o atenție deosebită la atrageri de asistență externă. Acest lucru ne duce într-o zonă de incertitudine despre realizarea acestora”, a precizat expertul Stas Madan. 

Programul este extrem de focusat pe comunitățile locale, dar nu sunt detalii deapre reforma administrației publice-locale. Programul este ancorat pe implementarea deplină a Acordului de Asociere, extinderea și maximizarea feneficiilor ale Acordului de Liber Schimb, ceea ce corespunde agendei de priorități.

Octavian Țîcu a venit cu cinci angajamente electorale. Unul e dizolvarea Parlamentului, iar acest lucru este imposibil fără voința parlamentarilor de a iniția procesul. Politica externă și scoaterea țării din izolare internațională e un alt obiectiv care corespunde cu mandatul președintelui. Celelalte trei angajamente se fixează pe aprofundarea relațiilor bilaterale cu România și este vorba despre dimensiunea economică și mai mult sau mai puțin corespunde cu mandatul prezidențial. Implementarea depinde de o bună sinergie cu Parlamentul și Guvernul. Nu au fost prezentate sursele de finanțare și nu putem aprecia fezabilitatea acestui program.

Obiectivul de unificare a infrastructurii terestre, energetice, digitale și de comunicații cu România este relevantă. România este cel mai mare partener comercial al R. Moldova și toate aceste măsuri ar spori mobilizarea persoanelor și bunurilor. Abordarea acestor angajamente electorale este îngustă și nu vizează alte domenii importante cu acre se confruntă RM la moment. Ca vector de dezvoltare este un promotor al vectorului euro-atlantic.

Dorin Chirtoacă este un adept al unionismului și a intrat în campanie cu sloganul „Unirea pentru toți”. Ca și Țîcu, Chirtoacă dorește dizolvarea Parlamentului ca să poată promova agenda de integrare europeană și agenda românească. După cum este indicat în angajamente, programul prezintă realitățile socio-economice din România, care ar putea teoretic deveni reale și pentru R. Moldova în cazul unirii. Toate aceste promisiuni nu sunt fezabile, atâta timp cât RM și România sunt două state distincte.

„Promisiunea de a aduce proiecte de dezvoltare și de a crește nivelul de viață a oamenilor este relevantă, dar iarăși faptul că toate aceste promisiuni nu sunt ancorate la realitățile R. Moldova, se pierde din relevanță”, a conchis Madan.