Comisia parlamentară Control al Finanțelor Publice a constatat, după audierea a 25 rapoarte de audit, o raportare neconformă de circa 47,0 mlrd.lei în evidența contabilă a șapte instituții publice, cea mai mare sumă - de 32,6 mlrd de lei - fiind atestată în evidența contabilă a primăriei municipiului Chișinău. În același timp au fost constatate pierderi de circa 108,3 mil lei de pe urma desfășurării cu încălcări a achizițiilor publice.

O sumă neconformă de 13,4 mlrd de lei a fost depistată la Agenția ,,Moldsilva”, 721,2 mil.lei – la Ministerul Apărării; 211,4 mil.lei – la MEI, 8,8 mil.lei – la Agenția Servicii Publice, 5,1 mil.lei – Comisia Electorală Centrală  și 1,3 – la Autoritatea Națională de Integritate.

În cadrul unui bilaț al activității Comisiei pe primele șase luni, președintele acesteia, deputatul Igor Munteanu, a menționat că multe din rapoartele financiare auditate de Curtea de conturi nu reflectă veridic și fidel starea financiar-patrimonială a instituțiilor. Abaterilor constatate provin, în mare parte, din erori de înregistrare în evidența contabilă, neînregistrarea bunurilor și altui patrimoniu, colectarea redusă a veniturilor. Sporește riscul protejării patrimoniului public, de înstrăinarea necontrolată a acestuia, precum și imposibilitatea obținerii unei priviri veridice de ansamblu asupra finanțelor publice aferente sectorului bugetar și a patrimoniului statului.

Comisia de Control al Finanțelor Publice a fost înființată în 2018, dar a început să livreze efectiv materiale abia din ianuarie 2020, a spus Igor Munteanu. Deputatul și-a exprimat convingerea că „această Comisie, inspirată de modele occidentale de control și supraveghere parlamentară, poate juca un rol esențial în responsabilizarea sectorului public: autorități centrale, agenții publice, agenții de reglementare, autorități locale, întreprinderi de stat, în tot ce înseamnă gestionarea corectă, responsabilă a banilor publici”.

„Deficiențele și neconformitățile constate de Comisie poartă un caracter persistent, fiind generate de  iresponsabilitatea managerială și nerespectarea cadrului legal, inconsecvența politicilor contabile aplicate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil, neimplementarea principiilor bunei guvernări, implicit, a sistemului de control intern managerial în cadrul instituțiilor auditate. Cauzele țin de managementul defectuos, de calitatea managerilor aleși pe criterii politice și pe slăbiciunea sistemului administrativ”, aprecizat președintele Comisiei Control Financiar. 

S-au depistat probleme depistate în gestionarea patrimoniului și resurselor publice. Bunăoară nu au fost înregistrate drepturi patrimoniale la 96 de clădiri imobile de 118,4 mii m2 și 10 terenuri cu suprafața de 996,9 ha aflate în gestiunea Ministerului Apărării. la fel, nu s-au înregistrat drepturile patrimoniale asupra 302,4 mii ha de terenuri din fondul forestier (dintr-un total de 337,6 mii ha), la Agenția „Moldsilva”. În municipiul Chișinău, doar 8,86% din bunurile aflate la balanța Direcției Locativ-comunale sunt înregistrate  (sau 315 din 3554) ca bunuri imobile. 

Grave deficiențe în gestionarea mijloacelor fondurilor publice: 43% din numărul total de proiecte finanțate de FNDR în sumă de cca 800 mil. lei (2016-2019) nu au avut nici un impact regional, însemnând proiecte și bani risipiți. Numai în municipiul Chișinău, Curtea de Conturi a identificat 38,236 bunuri, neevaluate patrimonial, pierderile bugetului însumând zeci de mln de lei anual. Terenuri cu suprafața de peste 10.000 km2, sau 32,5% din suprafețele totale ale RM nu sunt înregistrate corespunzător  în Cadrul bunurilor imobile (din totalul de 30,45 mii km2, fără regiunea transnistreană). Acest lucru se datorează tarifelor exagerate la înregistrarea bunurilor imobile și are drept rezultat ne-taxarea acestor bunuri, conform legii. 

Comisia a mai constatat că Agenția ”Moldsilva” subevaluează constant veniturile sale - eroarea agregată fiind de 61 mln lei (doar în 2019, veniturile au fost depreciate cu 18 mln), continuând să semneze contracte de arendare pe termen lung la tarife negociate pe sub masă, astfel doar între între 2017-2019, Agenția a încasat cu 42 mln lei mai puțin la bugetul său, iar eliberarea dee certificate de vânător pentru mistreți a golit bugetul agenției de peste 20 mln lei.

Deși legea obligă autoritățile publice să instituie servicii de audit intern, să remedieze situațiile care generează neregularități, conform auditurilor Curții de Conturi, multe dintre acestea tratează superficial aceste rapoarte, în speranța că ”acoperirea politică” îi va proteja de fiecare dată.

”Comisia constată astfel că, din totalul de 604 recomandări înaintate de Curtea de Conturi (din rapoartele auditate) au fost implementate integral doar 17 % (101 recomandări), în timp ce 83 % au rămas neimplementate. Există campioni neschimbați în acest clasament al impunității, printre care voi menționa: Moldsilva, ONVV, FNDR, municipiul Chișinău”, a mai spus Igor Munteanu.

Procuratura Generală a ignorat solicitarea Comisiei de a prezinta în fața plenului Parlamentului RM rapoarte depline asupra situației urmării penale pe cele 4 cauze de rezonanțe, investigate în anul 2019 de Comisia parlamentară de anchetă, iar ulterior, monitorizate prin rapoarte comprehensive de audit de către Curtea de Conturi ale RM.

„Deși Codul de procedură penală stabilește că urmărirea penală se face în termene rezonabile, iar respectarea acestui principiu este răspunderea Procuraturii, conducerea PG a folosit tot tipul de tertipuri și artificii juridice pentru a se eschiva de la raportarea directă în fața Parlamentului,  înghețarea urmării penale, și  sabotarea restituirii bunurilor privatizate cu mijloace ilicite a Companiei Air-Moldova, preluarea frauduloasă a unor critice, cu complicitatea unor grupuri de funcționari ai agențiilor de stat”, a spus Igor Munteanu.

Parlamentarul a mai spus că relația Comisiei parlamentare cu Curtea de Conturi a fost una simbiotică și însoțită de rezultate în ultimele 7 luni. „Împreună cu colegii din Curtea de Conturi am constatat lacune serioase în legislație, care limitează impactul așteptat al auditului public extern în sectorul public, piedici legate de practici vicioase de gestionare a situațiilor financiare publice, care cer măsuri legislative de consolidare a mecanismului răspunderii manageriale la gestionarea optimă și eficientă a resurselor publice și a patrimoniului public, probleme care vor putea fi soluționate prin adoptarea legilor N.220 și N.221”,a  precizat Igor Munteanu.