Centrul Național Anticorupție (CNA) a renunțat la Pilonul VIII din proiectul Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie (SNIA) pentru anii 2017-2020, privind societatea civilă şi mass-media, care a provocat mai multe controverse în spaţiul public, a anunţat Cristina Ţărnă, director adjunct al instituţiei. Acest pilon, care, între altele, prevedea monitorizarea implicării şi susţinerii actorilor politici de către organizaţiile neguvernamentale sau publicarea rapoartelor financiare, a fost dur criticat de unii reprezentanţi ai societăţii civile care susţin că CNA „mută accentele în lupta cu corupţia”.

Potrivit documentului, se atestă dependența financiară a organizațiilor neguvernamentale de fondurile externe în proporție de 85%, „ceea ce le influențează în alegerea priorităților”. În context, autorii Strategiei menţionează că situația privind mass-media pentru anul 2016 constată o situație generală gravă în Republica Moldova (...) „în condițiile în care o parte din media este susținută din fondurile donatorilor externi, iar cealaltă parte este dependentă de finanțările provenite de la entități sau persoane afiliate politic”.

„În ultimii ani, societatea civilă și mass-media și-au consolidat rolul de «câine de pază al societății», în special pe subiectele de corupție și lipsă a integrității în rândul politicienilor, demnitarilor și funcționarilor publici. Au fost desfășurate un șir de campanii răsunătoare de verificare a corespunderii concurenților electorali criteriilor de integritate, de verificare și monitorizare publică a averilor și intereselor, transparenței decizionale, de elucidare a cazurilor de tratament lipsit de etică în instituțiile medicale și de învățământ, de urmărire a proceselor de judecată desfășurate cu ușile închise, de obligare a membrilor Guvernului să semneze declarații de integritate pe propria răspundere, de monitorizare a strategiilor, planurilor de acțiuni și agende prioritare ale Parlamentului și Guvernului, precum și multe altele. În mod paradoxal, deși au contribuit la ridicarea standardelor de integritate în sectorul public, marea majoritate a organizațiilor neguvernamentale nu respectă ele însele exigențe de etică și integritate”, se arată în proiectul Strategiei. 

Astfel, acest capitol din Strategie prevedea ca organizaţiile neguvernamentale să publice rapoartele de activitate și financiare, să fie monitorizat dacă acestea susţin actori politici și concurenți electorali. Totodată, membrilor organului de administrare al organizațiilor neguvernamentale urma să le fie interzisă apartenența și afilierea politică. Instituţiile de presă ar fi trebuit să publice descrierea succintă a politicii redacționale, dar şi rapoartele financiare. 

Prevederile au provocat controverse în societate. Suţinut de Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), pilonul a fost criticat de alte organizaţii neguvernamentale. „Avem colegi/e din ONG-uri cu două-trei carnete de partide schimbate în decurs de 1,5 ani şi care pretind la funcţii de demnitate publică şi la titlu de ong-işti, dar şi la proiecte. Avem colegi/e care primesc salariul concomitent de la ONG şi de la candidat independent în campania electorală, dorind să continue această practică. Avem colegi/e cărora partidele le spun când şi cum să facă apelurile publice”, a scris, între altele, Olga Bâtcă, expertă la CReDO, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Nadejda Hriptievshi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, o contrazice şi susţine, tot într-o postare pe Facebook, că şefii CNA „mută accentele în lupta cu corupţia”. „Si legea actuală, şi proiectul de lege, şi standardele internaţionale permit susţinerea directă de către ONG-uri a candidaţilor sau al unui partid, atâta timp cât acest lucru este transparent. În proiectul strategiei de integritate şi anticorupţie se utilizează nişte termeni vagi, cum este afilierea politică a ONG-urilor. Asemenea termeni vagi pot duce la nişte interpretări aberante în practică, aşa cum s-a ajuns în multe state nedemocratice. Pentru asta noi pledam - ca legislaţia să fie clară şi să nu operăm cu termeni care pot fi interpretaţi tendenţios doar pentru cei care îndrăznesc să critice guvernarea sau pe cei care controlează diferite puteri in stat. Activitatea politică şi susţinerea unui candidat/partid sunt lucruri diferite. Activitatea politică înseamnă şi implicarea în procesul decizional. Haideţi să nu inventăm probleme acolo ele unde nu sunt. Haideţi să scriem legi şi strategii clare şi fără loc pentru abuz!”, a punctat experta.

Joi, 23 februarie, în cadrul unui briefing de presă, Cristina Ţărnă, director adjunct al CNA, a anunţat că autorii Strategiei au renunţat la descrierea Pilonului VIII, după ce subiectul a stârnit discuții aprinse în spațiul public. „Discuțiile despre conținutul și formulările din acest Pilon au durat o săptămână, inclusiv printr-o comunicare intensă prin intermediul poștei electronice. Pe 21 februarie, CNA a confirmat în scris ONG-urilor și surselor media incluse în acea corespondență retragerea descrierii Pilonului VIII și păstrării mențiunilor despre societatea civilă și mass-media doar prin prisma monitorizării implementării SNIA 2017-2020 ca parte a controlului public”, a precizat ea. 

Cristina Țărnă a calificat comentariile experților drept insinuări și speculații. „Se pretinde că proiectul noii Strategii nu pune accente acolo unde trebuie să le pună, că CNA și-ar îndrepta tunurile spre societatea civilă și mass-media independentă, că încearcă să instituie controlul statului asupra societății civile și mass-media. La proiectul noii Strategii s-a lucrat încă de la sfârșitul anului 2015. A fost un proces transparent și participativ, iar cele apărute în presă și pe rețelele de socializare sunt rezultatul direct al unei ședințe pe care CNA a desfășurat-o la 16 februarie cu reprezentanții mai multor ONG-uri pentru a discuta propunerea unora dintre acestea de a include un asemenea pilon. Faptul că proiectul este definitivat și că soluțiile sunt definitive sunt informații false. Proiectul a fost elaborat în condiții de transparență și deschidere maximă. CNA nu a îndreptat niciun tun împotriva nimănui. Dacă cineva și îndreaptă tunurile împotriva altcuiva, asta e tot societatea civilă împotriva societății civile”, a mai adăugat directorul adjunct al Centrului Național Anticorupție. 

Adoptarea Strategiei Naționale Anticorupție urmează să fie adoptată de către Parlament. Documentul reprezintă una dintre condițiile Fondului Monetar Internațional pentru continuarea finanțării Republicii Moldova.