Mai multe instituții publice au cheltuit irațional 42 de milioane de lei, bani acordați pentru reforma Justiției, pentru bunuri de care fie nu aveau nevoie sau nu le folosesc, fie le-au cumpărat la un preț prea mare, potrivit unui audit al Curții de Conturi privind implementarea Strategiei de reformă a sectorului Justiției pentru anii 2011-2016, făcut public mieruri, 30 decembrie. De asemenea, câteva instituții au făcut nejustificat lucrări de renovare a unor clădiri. Aceste cheltuieli, susțin controlorii, reprezintă un impediment mare pentru realizarea eficientă a reformei. În replică, Vladimir Cebotari, ministrul Justiție, a declarat că schimbările în domeniul Justiției necesită bani, iar reprezentanții câtorva instituții vizate nu au fost de acord cu criticile aduse. 

Au cumpărat automobile scumpe din contul altor activități

De exemplu, Oficiul Avocatului Poporului a procurat un automobil de 300.000 de lei, de 2,4 ori mai scump față de banii alocați în acest scop, diferența fiind acoperită din contul altor activități. La fel, reprezentanții Oficiului au cumpărat echipament și mobilier în valoare de 800.000 de lei pentru amenajarea unei săli de conferințe, deși instituția nu dispune de un astfel de spațiu. Astfel, bunurile nu sunt folosite de doi ani.

Și Centrul de Medicină Legală a achiziționat un echipament pentru realizarea expertizei genetice în valoare de 9,8 milioane de lei. În realitate, echipamentul nu este funcțional timp de trei ani, fiind depozitat.

Inspectoratul General al Poliției, fără nicio justificare, a cumpărat cinci mașini cu o valoare totală de 600.000 de lei, constată angajații Curții de Conturi. Banii erau însă prevăzuți pentru amenajarea spațiilor destinate asistenței și audierii copiilor. „Analogic, a procurat neîntemeiat combustibil pentru întreținerea mijloacelor de transport ale IGP cu valoarea totală de 1,4 milioane de lei, fiind redirecționați de la acțiunea ce vizează funcționarea efectivă a poliției judecătorești”, potrivit raportului.

Procuratura Generală a cumpărat 27 de automobile cu 5,6 milioane de lei pe care le-a repartizat procuraturilor teritoriale. Banii urmau însă să fie cheltuiți pentru construcția sau reconstrucția clădirilor Procuraturii, dar și pentru consolidarea sistemelor de securitate în aceste imobile și amenajarea spațiilor destinate asistenței și audierii copiilor. Astfel, constată angajații Curții de Conturi, resursele au fost direcționate „nejudicios și neîntemeiat”. De asemenea, contrar prevederilor legale, Procuratura Generală a achitat în avans, în decembrie 2013, 2,2 milioane de lei pentru cumpărarea softului „Registrul situațiilor criminalistice și criminologice”. Acest soft a fost livrat doar peste doi ani de la achitarea integrală. 

Directorul interimar al DIP se justifică: „Am făcut ce am făcut și am ajuns acolo unde suntem”

Și Departamentul Instituțiilor Penitenciare (DIP) este vizat în raportul Curții de Conturi. „În lipsa unei justificări, DIP a admis utilizarea nejudicioasă a mijloacelor financiare cu valoare totală de 32,5 milioane de lei, destinați pentru construcția sau reconstrucția sediilor instituțiilor de detenție, la achiziționarea unui șir de lucrări, bunuri și servicii pentru activitatea acestuia”, se arată în raportul de audit.

„Într-adevăr, bani s-au cheltuit, dar în majoritatea cazurilor au fost direcționați după necesități. Faptul că rezultatul obținut nu este cel scontat, nu ne justifică, dar nu sunt de acord cu formularea că au fost cheltuiți nejustificat. În limita posibilităților, am făcut ce am făcut și am ajuns acolo unde suntem”, a declarat Aureliu Suhan, director interimar al DIP. 

Tot DIP a cumpărat echipament de deservire auto în valoare de 135.800 de lei, tehnica fiind destinată pentru crearea unui atelier de deservire auto pentru deținuți, dar care a fost stocat în depozitul Penitenciarului nr.10 timp de doi ani. Aureliu Suhan a precizat că instituția a înlăturat neajunsurile.

Reforma sistemului judecătoresc „în condițiile unui buget auster”

Auditul a mai constatat că reforma instanțelor judecătorești nu s-a soldat cu impactul scontat, aceasta urmând să fie finalizată în anul 2027. „Acest fapt depășește cu mult termenele indicate în sarcinile inițial trasate, estimându-se mijloace financiare suplimentare semnificative în cuantum de circa 1,5 miliarde de lei, în condițiile unui buget auster. Mai mult, cu toate că Legea cu privire la organizarea instanțelor judecătorești a fost adoptată abia la începutul anului 2016, în perioada 2013 până în prezent au fost efectuate investiții capitale în valoare de 167,7 milioane de lei, din care 79,9 milioane de lei pentru 29 de instanțe judecătorești, inclusiv în 15 instanțe supuse optimizării”, au subliniat specialiștii.

„Pentru optimizarea hărții judecătorești avem nevoie nu de 500 de milioane de lei, sumă despre care vorbim în Strategia pentru următorii cinci ani, ci de cel puțin 1,6 miliarde de lei. La următorul audit, ar trebui să înțelegem că Justiția necesită mult mai mulți bani”, a declarat în replică Vladimir Cebotari, ministrul Justiției.

Lucrări neprevăzute la Curtea de Apel Chișinău, în valoare de 18 milioane de lei

Cei mai mulți bani, 78,9 milioane de lei, au fost transferați la Curtea de Apel Chișinău, pentru extinderea și reparația sediului. Auditul a constatat majorarea valorii contractuale finale cu aproape 18 milioane de lei. Astfel, suma finală, 82 de milioane de lei, reprezintă o majorare cu 28% față de valoarea contractată inițial (64,7 milioane de lei). „În consecință, erorile în aspectul de concepție și de proiectare au afectat semnificativ atât planificarea mijloacelor necesare, cât și neexecutarea lucrărilor de construcție în termenele prestabilite, perioada de executare a acestora fiind extinsă cu un an”, arată raportul.

Ion Pleșca, președintele Curții de Apel Chișinău, a explicat că instituția a cerut suplimentar 18 milioane de lei pentru că, în timpul revovărilor, au fost depistate „un șir de lucrări ascunse”. „În multe cazuri nici persoana care s-a ocupat de proiectare nu a putut să le prevadă, cum ar fi instalațiile inginerești subterane despre care nu se știa căror instituții aparțin”, a declarat judecătorul în ședința Curții de Conturi, precizând că lucrările sunt pe ultimii „zece metri”.  

Experții au mai subliniat că identificarea și amenajarea spațiilor pentru asistența și audierea copiilor s-a făcut nejustificat, în lipsa unui plan investițional și a unor criterii clare de renovare și amplasare a acestor încăperi. „Drept rezultat, factorii decizionali au admis utilizarea nefondată și irațională a mijloacelor publice în valoare de 2,9 milioane de lei, impactul constituind neuniformitatea amplasării spațiilor destinate asistenței și audierii copiilor, respectiv nefinalizată cu rezultat, per ansamblu. Per republică se relevă că zece din cele 37 de unități administrativ-teritoriale nu dispun de spații destinate asistenței și audierii copiilor, în timp ce alte opt unități administrative dispun de câte două camere destinate pentru audierea copiilor”, potrivit auditorilor.

Ministrul Justiției: „Multe lucruri care trebuie făcute în Justiție necesită bani, alocați și guvernați corect”

„Dacă citim printre rândurile acest raport, constatăm că, de fapt, la zi, practic restanțe în realizarea Strategiei nu sunt. Din cele 483 de acțiuni planificate, 86% de acțiuni au fost realizate. Cele nerealizate au caracterul unor ațiuni continue sau nu a survenit scadența acestora. (...) Multe lucruri care trebuie făcute în Justiție necesită bani, alocați și guvernați corect”, a spus, între altele, Vladimir Cebotari. Demnitarul a precizat că Republica Moldova așteaptă următoarele debursări de la UE la finele primului trimestru din 2017, după ce acțiunile privind reforma Justiției, implementate până acum, vor fi evaluate de experții europeni.

Rezultatele auditului şi recomandările Curţii de Conturi privind implementarea Strategiei de reformă a sectorului Justiţiei urmează să fie publicate în Monitorul Oficial. Pentru reformarea Justiţiei, Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova un suport financiar de 60 de milioane de euro. Prima tranșă, în valoare de 15 milioane de euro, a fost debursată la sfârșitul anului 2013. În urma revizuirii efectuate de misiunea UE, la sfârșitul anului 2014, in a doua tranșă, au fost debursate 13,2 milioane de euro, cu 1,8 milioane de euro mai puțin. Decizia a fost luată din cauza restanțelor la reformarea Procuraturii. Totodată, în perioada 2013 - 2016, de la bugetul de stat au fost alocate 776,6 milioane de lei, fiind executate circa 69%. „31% reprezintă o cifră îngrijorătoare, dar reprezintă banii care nu ne-au ajuns să ducem lucrările la capăt și cu care, în realitate, nu am fost finanțați. Noi am avut capacitatea să-i asimilăm. Bugetul pentru 2016 a fost aprobat abia în luna iulie. În 2015, când au fost cinci guverne, s-a întâmplat la fel. Ne bucurăm că în 2016 am avut posibilitatea să accelerăm unele lucruri. Ne bucurăm că în 2015, în perioada de iarnă, ne-a dus capul să conservăm clădirile renovate, să nu degradeze mai tare”, a mai spus Vladimir Cebotari.

În cadrul ședinței, angajații Curții de Conturi au mai subliniat că inclusiv din cauza „incoerenței măsurilor și acțiunilor de reformare a sectorului Justiției, partenerii de dezvoltare au fost nevoiți să suspende sprijinul financiar pentru acest sector, alocațiile fiind reduse cu 136,4 milioane de lei”.  

În 2015, în cadrul unui interviu acordat portalului Anticoruptie.md, Pirkka Tapiola, șeful deleației UE la Chișinău, declara că în Republica Moldova „nu există o voință politică reală de a reforma acest sector strategic”.

Sursa video: Privesc.eu