Setul de legi din „pachetul de integritate” - Legea privind funcţionarea Autorităţii Naționale de Integritate, dar și modificările procedurii de declarare a averilor -, precum şi Legea cu privire la Procuratură au intrat în vigoare luni, 1 august. 

Legea cu privire la Procuratură, instituţie despre a cărei reformă se vorbeşte de aproape trei ani, a fost adoptată la 25 februarie, în a doua şi ultima lectură, cu votul a 65 de deputaţi. 

Documentul pre­su­pune mai multe schim­bări în acti­vi­ta­tea Procuraturii. De exemplu, pen­tru func­ția de pro­cu­ror gene­ral va putea can­dida per­soana care are o expe­riență de cel puțin zece ani în dome­niul drep­tu­lui, din­tre care, cel puțin cinci ani în func­ția de pro­cu­ror, are cali­tăți mana­ge­ri­ale, iar în ulti­mii trei ani nu a des­fă­șu­rat acti­vi­tăți cu caracter poli­tic. În același timp, procu­ro­rul gene­ral urmează să fie numit în fun­cţie de preşe­din­tele Republicii Mol­dova şi nu de Par­la­ment, cum era până în prezent. Pentru ca noul procuror general să poată fi ales conform noilor prevederi, urmează să fie modificat un articol din Constituție.

Într-un interviu acordat recent Ziarului de Gardă, Eduard Harunjen, procurorul general interimar, s-a arătat sceptic că va putea fi asigurată o majoritate de 2/3 din deputați pentru modificarea legii supreme. Acesta a mai declarat că, în condițiile actuale de instabilitate politică, este puțin probabil că va fi asigurată o majoritate parlamentară, care ar vota pentru modificarea Constituției și ar permite numirea noului procuror general de către președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). 

Reforma mai prevede instituirea a două pro­cu­ra­turi spe­cia­li­zate: Procuratura Anticorupţie (actuala va fi reaorganizată - n.r.) şi Procuratura pen­tru Com­ba­te­rea Cri­mi­na­li­tă­ții Organi­zate și Cauze Spe­ci­ale. Pe lângă Procuratura Anticorupţie, în Republica Moldova au funcţionat şi alte procuraturi specializate: cele de nivelul curţilor de apel la Chişinău, Bălți și Cahul, procuraturile militare la Chişinău, Bălţi şi Cahul, precum şi Procuratura de Transport. După intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la Procuratură acestea vor fi lichidate.

Legile cu privire la modificarea procedurii de declarare a averilor şi reforma CNI, numite „pachetul de integritate”, au fost votate la 17 iunie curent, în lectură finală, iar la 28 iulie au fost promulgate de șeful statului. Noile prevederi presupun reformarea Comisiei Naţionale de Integritate în Autoritatea Națională de Integritate (ANI), dar și modificarea sistemului de declarare a averilor şi intereselor de către persoanele care deţin funcţii publice şi de demnitate publică. 

Potrivit noilor prevederi, în cadrul ANI va apărea o nouă funcție - cea de inspector de integritate care va putea să ceară confiscarea averilor provenienţa cărora nu pot fi justificate în mod legal. Acești inspectori vor avea independență funcțională, vor putea constata abaterile în declarațiile de avere ale demnitarilor și vor avea dreptul să aplice sancțiuni. În total, instituția reformată va avea 30 de inspectori care vor avea acces gratuit la toate sistemele informaţionale ce conţin date despre proprietăţile şi interesele subiecţilor. 

Totodată, potrivit proiectului, cercul subiecţilor obligaţi să-şi declare averile a fost extins. Astfel, şi membrii de familie până la gradul patru de rudenie ar putea fi obligaţi să-şi declare proprietăţile. Totodată, se vor declara și alte tipuri de averi, cum ar fi obiectele de artă sau acțiunile deținute în societăți comerciale aflate peste hotare. Conform noilor reglementări, demnitarii care nu își vor declara toate veniturile vor fi demişi, iar ei nu vor mai putea ocupa o funcție publică pentru o perioadă de trei ani.

Anterior, portalul Anticoruptie.md a relatat despre inexactitățile din lege, care se traduc în ineficiența CNI. Astfel, rapoartele de activitate ale CNI arată că instituția nu are suficiente mecanisme pentru a trage la răspundere funcționarii care nu-și declară veniturile şi proprietăţile, incompatibilitățile sau conflictul de interese. 

Recent, experții misiunii europene de evaluare a instituțiilor de drept concluzionau în raportul final că CNI ar trebui reformată de urgenţă, dar fără a fi transformată într-un organ "mutant", cu o multitudine de atribuţii şi lipsă de eficienţă. Aceștia reaminteau că procedura de selecţie a membrilor CNI trebuie să fie una transparentă şi profesională, iar modalitatea de numire a preşedintelui trebuie modificată, fiind asigurată concurenţa, transparenţa şi obiectivitatea. "Reforma CNI este urgentă. Comisia trebuie să devină operaţională imediat, mai mult prin reformare decât prin schimbarea radicală a acestuia", se arată în raport.