Republica Moldova ar putea fi atrasă într-o nouă schemă de legalizare a banilor de origine dubioasă. Pericolul este semnalat și de Washington Post

Anticoruptie.md
10/08/2017
unimedia.md

Mai multe modificări la Legea cetățeniei, propuse de un grup de deputați democrați, creează un risc de legalizare a unor interese clare de oficializare a unor fluxuri financiare de origine dubioasă. Aplicată în forma propusă de autori, legea ar putea implica instituţiile statului şi cetăţenii Republicii Moldova în noi scheme de cămătărie prin intermediul emiterii de instrumente de datorie publică internă, semnalează experții Transparency International-Moldova.

Proiectul de modificare a Legii cetățeniei a fost înregistrat în Parlament în aceeași zi cu iniţiativa legislativă privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, cunoscută sub denumirea de „amnistia capitalurilor obţinute ilegal”. Documentele au aceiași autori, deputații democrați Andrian Candu, Sergiu Sârbu, Roman Boțan, Cornel Padnevici și Igor Vremea. Potrivit unei note de poziții a Transparency International-Moldova, prin aceste modificări au fost lărgite posibilităţile de obţinere a cetăţeniei Republicii Moldova. Astfel, din 27 iunie 2017, cetățenia moldovenească poate fi acordată, la cerere, cetăţeanului străin sau apatridului care cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei şi care are o bună reputaţie economică şi financiară, nu prezintă pericol sau risc pentru ordinea publică şi securitatea statului și varsă contribuţia la Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă sau a efectuat şi menţine, pentru o perioadă de 60 de luni, investiţii în cel puţin unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, aprobate de Guvern.

Guvernul specifică și care sunt aceste domenii strategice. Potrivit unui proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Justiției, cetăţeanul străin sau apatridul care aplică pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin investiţie fie să verse o contribuţie nerambursabilă în valoare de cel puţin 100.000 de euro în Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă prin intermediul contului bancar de tip ESCROW al Instituţiei publice „Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova”, să efectueze și să mențină o investiţie în cel puţin unul din domeniile de dezvoltare strategică a Republicii Moldova, în baza unui plan de afaceri acceptat de Comisia de examinare a dosarului pentru obţinerea cetăţeniei prin participarea la programul de investiţii în Republica Moldova, pentru o perioadă de cel puţin 60 luni, în valoarea de cel puţin 250.000 de euro. Domeniile de dezvoltare strategică identificate de autorii hotărârii de Guvern sunt dezvoltarea sectorului imobiliar, a celui financiar public şi a investiţiilor publice prin procurarea şi menţinerea în proprietate a hârtiilor de valoare de stat.

„Este de remarcat faptul că aceste două domenii nu au o importanţă strategică pentru Republica Moldova, ci sunt domenii caracterizate de speculaţii financiare. Ambele domenii ar permite doar o atragere temporară a resurselor financiare libere aflate peste hotare, fiind o formă de legalizare a resurselor, cu extragerea ulterioară a acestora”, precizează experții Transparency International-Moldova.

Autorii notei de poziție atenționează că în prezent sectorul imobiliar este suprasaturat cu oferte de bunuri imobiliare care nu sunt realizate din cauza puterii de cumpărare slabe şi reducerii activităţilor economice în Republica Moldova. Odată aplicată această soluție propusă de Ministerul Justiției,  prețurile la bunurile imobiliare ar putea crește. Cât privește procurarea hârtiilor de valoare de stat (HVS) în contextul acordării cetăţeniei nu reprezintă o investiţie, ci, de fapt, un împrumut impus statului Republica Moldova, iar Republica Moldova, adică toţi contribuabilii cetăţeni cu acte în regulă, se obligă să-i întoarcă acestui străin (încetăţenit recent) întreaga sumă şi dobânda la expirarea celor cinci ani prevăzuți de norma legală.

„Astfel, acest mecanism ar putea fi mai degrabă o formă de cămătărie pusă la cale de un grup de cetăţeni, care deţin resurse financiare şi care, prin persoane interpuse (cărora li se oferă cetăţenie, adică protecţie din partea autorităţilor Republicii Moldova) doresc să stoarcă în continuare bani curaţi şi legalizaţi din bugetul de stat”, menționează TI-Moldova.

Ținând cont de aceste pericole, TI-Moldova îşi exprimă îngrijorarea că prevederile noi din Legea cetăţeniei Republicii Moldova, promovate şi adoptate în decembrie 2016, precum şi proiectul hotărârii de Guvern, lansat de către Ministerul Justiţiei, ar putea fi o nouă tentativă de legalizare a mijloacelor de origine dubioasă.

Organizația atrage atenţia societăţii din Republica Moldova, partenerilor de dezvoltare, în special Uniunea Europeană, guvernele Statelor Unite ale Americii, Germaniei, României, precum şi a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, asupra inadmisibilităţii legalizării sub orice forme şi pretexte a capitalurilor obţinute ilegal, sub acoperirea unor legi şi hotărâri de Guvern adoptate cu abateri de la prevederile constituţionale, contrare interesului public şi angajamentelor internaţionale asumate de către Republica Moldova, în special a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

De asemenea, Transparency InternationaI-Moldova solicită partenerilor de dezvoltare să ia atitudine de intenţiile guvernanţilor de a pune valorile mobiliare de stat la dispoziţia unor potenţiali investitori cu mijloace de origine frauduloasă, care ar putea intra ulterior în circuitul financiar internaţional şi regional.

În replică, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, respinge aceste temeri. Oficialul dă asigurări că investițiile și cei care le vor face vor fi verificați minuțios, pentru a nu admite legalizări de bani obținuți în mod fraudulos.

Despre aceste riscursi semnalte de TI-Moldova scrie și Washington Post într-un articol întitulat „Moldova, criticată pentru că oferă cetățenie contra bani”. Dincolo de pericolul de legalizare a „banilor murdari”, autorul semnalează, făcând trimitere la analiști, că legea ar putea permite și cetățenilor din Rusia și alte foste state sovietice sau Iranului să călătorească liber în Uniunea Europeană. În context, este amintită recenta vizită a lui Igor Dodon în Teheran, cu promisiunea de a dezvolta relațiile dintre Moldova și Iran.

Anticoruptie.md
10/08/2017

Comentarii