După mai bine de un an de tergiversări și concursuri eșuate, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) are președinte și vicepreședinte, cel din urmă fiind deja confirmat în funcţie de șeful statului. Chiar dacă are conducere, instituția rămâne încă nefuncțională pentru că până la demararea propriu-zisă a controalelor urmează să fie parcurși mai mulți pași, cum ar fi angajarea inspectorilor de integritate. Reprezentanții ANI promit că aceştia nu vor trece cu vederea declarațiile de avere depuse pentru anul 2016 și nici dosarele „moștenite” de la fosta Comisie Națională de Integritate, care deocamdată stau în arhivă. 

Rezultatele concursului în urma căruia Rodica Antoci a fost aleasă președinta Autorității Naționale de Integritate au fost validate de Consiliul de Integritate pe 22 decembrie. Șeful statului nu a semnat încă decretul privind numirea ei în noul post. Cu o zi mai devreme însă, Igor Dodon a confirmat candidatura lui Lilian Chișca la funcția de vicepreședinte al instituției. Astfel, după aproape doi ani, ANI ar putea deveni funcțională. Totuși, reprezentanții Autorității dau de înțeles că până la demararea controalelor urmează să fie parcurşi mai mulți pași.

Una dintre acțiunile-cheie este angajarea celor 30 de inspectori de integritate care se vor ocupa nemijlocit de controlul averilor și conflictelor de interese admise de funcționari și demnitari. Potrivit lui Eugen Vițu, purtătorul de cuvânt al ANI, concursul va demara în cel mai scurt timp, aceasta fiind etapa imediat următoare selectării conducerii. Totodată, urmează să fie stabilită structura organizatorică a instituţiei: câți angajați vor activa și în ce subdiviziuni.

Curând, ANI planifică să lanseze Sistemul informațional E-Integritate, care urmează să fie pus în aplicare începând cu 1 ianuarie 2018 și care, printre altele, presupune completarea electronică a declarațiilor de avere și interese personale. „Declarațiile vor fi depuse online, respectiv sistemul va scoate la iveală anumite încălcări admise de declaranți, iar inspectorii de integritate vor verifica eventualele nereguli”, comentează Vițu.

El mai spune că nu vor fi uitate nici declaraţiile depuse de funcţionari şi demnitari în 2016:

„Referitor la declarațiile pentru anul 2016, depuse deja, va fi făcut un ordin intern, cum se făcea în fiecare an: se stabilesc categoriile sau criteriile de risc, de exemplu Serviciul Vamal sau consiliile raionale sau orice altă entitate, după care, din 100% de declaranți ai fiecărei entități vor fi verificați 40%. Declarațiile sunt selectate aleatoriu și verificate pe toate compartimentele pe care le conțin. Dacă președintele țării semnează zilele următoare decretul de numire a șefului ANI, atunci începând cu noul an va fi trasat planul de activitate, inclusiv în ce privește situaţia pentru 2016. Documentul trebuie semnat de președinte și avizat de membrii Consiliului de Integritate. Conform planului respectiv, se va purcede la activitățile prevăzute pe fiecare dintre categorii”, explică purtătorul de cuvânt al ANI.

Se va reveni și la cele 80 de dosare pornite de CNI, pe marginea cărora nu au fost adoptate soluţii și care au fost arhivate, promite Eugen Vițu: „Una dintre sarcini este de a da răspuns la cele peste 200 de sesizări care au parvenit de la diferite persoane fizice și juridice până acum și, respectiv, trebuie oferite soluții la toate. Și acest lucru îl vor face inspectorii de integritate.”

Averile noilor șefi de la ANI

Rodica Antoci, care ar urma să ocupe fotoliul de președintă a ANI, a fost anterior șefa Laboratorului de expertize judiciare criminale din cadrul Centrului Național de Expertize Judiciare. Cu studii în Drept, ea a activat în cadrul instituției încă din anul 2005, cu unele întreruperi. În declarația de avere pentru anul trecut ea a indicat indemnizația de 24.587 de lei pentru îngrijirea copilului și salariul anual al soțului, 155.000 de lei, el fiind angajat al Serviciului de Protecție și Pază de Stat. Soţul Rodicăi Antoci a beneficiat şi de o pensie de aproape 55.000 de lei. Funcționara a declarat apartamentul de 67,3 metri pătrați, deținut din 2010, și un automobil de marcă Toyota Avensis, procurat în 2015 cu 7.800 de euro. 

Lilian Chișca, vicepreședintele Autorității, a fost până în prezent șef al Direcției control venituri și proprietăți a ANI, iar între 2006 și 2012 a ocupat fotoliul de inspector la Centrul Național Anticorupție. În 2016 el a avut un salariu anual de 119.000 de lei, iar soția sa a câștigat puțin peste 54.000 de lei de la Institutul de Medicină Urgentă. Cuplul deține un apartament de 107 metri pătrați, o grădină și un Mercedes-Benz cumpărat în 2009. Lilian Chișca este acționar al FINN Asito Invest SA, aflată în proces de lichidare. 

Concurs cu ghinion

Alegerea noii conduceri a Autorității Naționale de Integritate a fost precedată de mai multe încercări eșuate. Anterior, doi candidați care au trecut de proba scrisă și orală - juristul Teodor Cârnaț, ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi Victor Strătilă, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Integritate - au picat testul la poligraf. Ulterior, Consiliul de Integritate a anunțat un nou concurs. Anatolie Donciu, fost preşedinte al CNI, a fost descalificat din cursă. El amenința Autoritatea cu un proces de judecată, acuzând pe unul dintre membrii Consiliului de Integritate, Sergiu Ostaf, că ar fi dus o campanie de denigrare împotriva sa. Mai târziu, Donciu a fost forţat de Poliţie să plece de la şefia ANI.

Anterior, experţii Transparency International - Moldova au afirmat că, în lipsa conducerii Autorităţii Naţionale de Integritate, precum şi a inspectorilor de integritate, verificarea averilor şi intereselor persoanelor care ocupă funcţii publice este compromisă. Potrivit lor, reformarea ANI este tergiversată intenţionat. „La peste un an de la adoptarea pachetului de legi privind integritatea, ANI aşa şi nu a devenit funcţională. Lenteţea exagerată a desfăşurării concursului de suplinire a funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte - lansarea cu întârziere a concursului, amânarea şedinţelor Consiliului de Integritate, inclusiv din lipsă de cvorum, extinderile repetate ale termenelor depunerii dosarelor candidaţilor -, vorbeşte despre caracterul intenţionat de tergiversare a acestui proces”, menţionau reprezentanţii organizaţiei într-o declarație publică.