Circa 30% din proiectele de legi și actele normative expertizate de Centrul Național Anticorupție în 2016 nu au fost justificate suficient pentru a fi promovate, iar aproape a zecea parte dintre ele nu au corespuns normelor de transparență în procesul de luare a deciziilor, se arată în raportul de activitate al instituției pentru anul trecut. Mai mult, jumătate din inițiativele care au presupus costuri pentru a fi implementate nu au oferit o justificare financiară cu efecte juridice, care ar preciza sursa de finanțare a proiectului. Anume această abatere este una dintre cauzele aplicării pasive a legislației, concluzionează CNA. 

Potrivit datelor, în 2016, Direcția legislație și expertiză anticorupție a CNA a analizat și avizat 1.070 de proiecte de legi, hotărâri ale Guvernului și acte departamentale și a identificat peste 3.000 de factori de coruptibilitate pe care autorii actelor normative le-au admis în inițiativele lor. În cele mai multe cazuri, este vorba despre discreții excesive ale autorităților publice și conflicte ale normelor de drept. Totodată, experții au identificat sute de formulări lingvistice ambigue; lipsa sau insuficiența mecanismelor adecvate de control, odată cu implementarea mai multor inițiative; sancțiuni necorespunzătoare, accesul limitat la informație sau lipsa transparenței. 

În raportul CNA se mai arată că, în cazul a 263 de proiecte adoptate au fost identificați 746 de factori de coruptibilitate (în anul 2015 – 358), dintre care mai mult de jumătate (400) au fost luați în considerare de autorii proiectelor și remediați, „ceea ce stabilește o eficiență a expertizei anticorupție de 53,62%”. 

Anterior, Anticoruptie.md a scris despre mai multe proiecte legislative asupra cărora CNA a bătut alarma, accentuând că provoacă riscuri de corupție. Unul dintre ele viza grantul oferit anul trecut de Guvernul României pentru reparația grădinițelor din Republica Moldova. Cel puțin două prevederi din document sunt echivoce, argumentau experții CNA, conferă interpretare diferită și o aplicare discreţionară, care pot promova anumite interese nelegitime.

Abuzuri, lacune și riscuri de corupție au fost depistate și în proiectul privind fondarea Centrului pentru achiziții publice centralizate în Sănătate sau în proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului Agenției Naționale Transport Auto (ANTA) pentru anul 2017. Sub lupa CNA a ajuns și noul regulament privind ajutorul de stat acordat aeroporturilor și companiilor aeriene proaspăt înființate. Aparent necesar pentru armonizarea legislației din domeniu cu cea a Uniunii Europene, experții au scos la iveală că, în realitate, ar fi fost vorba de promovarea intereselor financiare ale Aeroportului Internațional Chișinău, care a fost concensionat și beneficiază deja de investiții pentru exploatare, precum și a intereselor companiei Fly One, despre care Anticoruptie.md a scris că este afiliată ministrului Justiției Vladimir Cebotari. 

Inspectorii Direcției legislației și expertiză anticorupție au criticat dur controversatul proiect de lege privind liberalizarea capitalului și amnistia fiscală, votat în grabă de Parlament în prima lectură în decembrie 2016. Documentul a fost avizat negativ, acesta fiind retras din Legislativ la scurt timp. Cu aceeași soartă s-a ales inițiativa prin care deputații doreau să acceadă în avocatură fără a susține examene de calificare. În expertiza anticprupție a proiectului de lege se arăta că prevederile promovează norme discreţionare, adaptate unui anumit cerc de persoane, în detrimentul unor alte grupuri, care, în cazul de faţă sunt discriminate.