În cursa pentru funcţiile de conducere ale Autorității Naționale de Integritate rămân aceleaşi patru persoane care s-au înscris în concursul lansat în urma reformării instituţiei. Dosare noi pentru postul de preşedinte şi cel de vicepreşedinte nu au fost depuse, deşi termenul-limită a fost extins până luni, 14 august. 

Trei dintre candidați au fost angajați ai Comisiei Naționale de Integritate - Anatolie Donciu, ex-președinte al CNI, Victor Strătilă, fost vicepreședinte al CNI, Lilian Chișca, șef al Direcţiei control venituri şi proprietăți din cadrul CNI și ulterior ANI. Al patrulea candidat este Teodor Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Anatolie Donciu și Lilian Chișca au candidat și pentru funcția de vicepreședinte al ANI. 

Nemulțumiți de numărul redus al dosarelor depuse, dar și de faptul că majoritatea candidaților au activat anterior în cadrul CNI, mai mulți membri ai Consiliului de Integritate au propus încă în luna mai prelungirea termenului de depunere a dosarelor. Drept argument, a fost invocat faptul că în perioada prevăzută pentru înscrierea candidaţilor au avut loc intemperii care ar fi putut crea impedimente unor candidați să își depună dosarele. După mai multe dezbateri, a fost luată decizia ca termenul-limită să fie extins până pe data de 15 mai. Şi atunci în cursă au rămas aceleaşi patru persoane.

Legea obligă Consiliul de Integritate să solicite de la SIS avize cu privire la colaborarea candidaţilor la funcţiile de conducere ale instituţiei cu serviciile secrete până în anii 1990. Pentru că informaţia din avize este secretă, iar membrii Consiliului nu au acces la secretul de stat, instituţia a ajuns în impas în încercarea de a alege preşedintele şi vicepreşedintele ANI. Ulterior, într-un răspuns expediat membrilor Consiliului de Integritate, conducerea SIS susținea că nu a identificat informații privind activitatea vreunuia dintre candidați în calitate de colaborator operativ sau agent sub acoperire ai serviciilor de informații. 

Termenul-limită a fost totuşi extins din nou pentru că trei dosare din patru erau incomplete. 

„Principalul motiv al lipsei doritorilor de a concura pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al ANI este sentimentul general de neîncredere că reforma instituţională prin care trece ANI îşi va atinge obiectivul - crearea unei agenţii independente politic şi operaţional, şi eficiente în verificarea averilor, conflictelor de interese şi a incompatibiliţilor funcţionarilor publici. Asemenea gen de reforme necesită un suport politic consecvent la cel mai înalt nivel nivel, care să asigure toate condiţiile necesare pentru buna funcţionare a agenţiei şi lipsa oricăror ingerinţe politice în activitatea acesteia. Lansarea de către Parlament în decembrie 2016  a proiectului Legii privind liberalizarea capitaluui şi stimularea fiscală care practic bloca activitatea ANI, dar şi tergiversarea implementarii reformei ANI cu circa un an demonstrează mai degrabă lipsa unei voinţe politice puternice. La acestea se adaugă şi eventualele suspiciuni privind corectitudinea concursului, după ce mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au acuzat autorităţile de aranjarea concursului de selectare a directorului general al ANRE”, este de părere Elena Pohniţchi, coordonatoare de program la Asociaţia ADEPT.

Candidaţii înscrişi în cursă urmează să treacă proba scrisă şi cea a interviului. Potrivit Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea funcțiilor de președinte și vicepreședinte ai ANI, ziua de desfășurare a probei scrise este în a cincea zi lucrătoare de la publicarea listei candidaților admiși la concurs. Candidații care vor promova proba scrisă pot susține proba de interviu. Ulterior, potrivit documentului, cei care au trecut ambele probe, în termen de cinci zile de la data la care a expirat termenul de soluționare a contestațiilor sau a anunțării rezultatelor interviului, sunt testați la poligraf. Consiliul ar urma să încheie un acord de organizare a acestei probe cu un operator autorizat al testului de poligraf.