Fiecare al doilea respondent al celui mai recent sondaj de opinie despre domeniul justiției arată că corupția este prezentă în sistemul judecătoresc, în rândul procurorilor, polițiștilor și avocaților. Mai mult, ocupă și prima poziție în topul problemelor sistemului de justiție din Republica Moldova, conform rezultatelor unui sondajul realizat de Magenta Consulting la comanda Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). 

Aproximativ fiecare al treilea participant (30%), confom sursei citate, este de opinia că situația în sistemul de justiție s-a îmbunătățit în ultimii trei ani. Practic, același număr de participanți (25%) consideră că situația s-a înrăutățit.

În ceea ce privește corupția, circa fiecare al doilea respondent evaluează corupția ca fiind prezentă în sistemul judecătoresc (48%), sistemul procuratorii (47%) și poliție (46%), iar 38% consideră că corupția este răspândită în rândul avocaților.

Conform rezultatelor sondajului realizat, Top trei probleme ale sistemului de justiție în Moldova care au fost numite spontan de către intervievați sunt corupția/mita (53%), „cumătrism” (12%) și incompetența specialiștilor din sistem (9%). Acestea sunt urmate de nedreptate, nerespectarea legii, lipsa de rezultat și discriminare.

În ceea ce privește încrederea în unele instituții din sistemul de justiție, respondenții au încredere mai des în avocați (35% au oarecum sau foarte multă încredere). Totodată, 30% susțin că au multă încredere în poliție, iar câte 22% fiecare - în sistemele judecătoresc și procuraturii.

Totodată, circa o persoană din trei (35%) susține că ar avea mai multă încredere într-un judecător/procuror tânăr, iar circa o persoană din patru (26%) are mai multă încredere într-o femeie judecător/procuror. Părerile sunt împărțite și la capitolul independența angajaților din domeniul justiției. 42% din respondenți afirmă că judecătorii și procurorii sunt în general independenți. Circa jumătate consideră că judecătorii (53%) și procurorii (51%) nu sunt independenți.

Respondenții au evaluat activitatea instanțelor de judecată din Republica Moldova. Astfel, într-o măsură mai mare, intervievații au fost de acord că instanțele au specialiști competenți/profesioniști (71%) sunt accesibile pentru fiecare (63%). Totuși, intervievații consideră că instanțele de judecată nu sunt rapide (61%) și nu sunt transparente (60%).

La capitolul salarii, puțin peste jumătate (56-57%) dintre respondenți apreciază salariile procurorilor și judecătorilor ca fiind potrivite, iar aproximativ o treime (32-34%) le percep drept prea mari. 

Moldovenii spun că se informează despre reforma justiției și antitocupție din trei surse TV (57%), rețelele de socializare (48%) și site-urile de știri (35%). Majoritatea respondenților au auzit despre reformele din sectorul justiției și anticorupție din Moldova (70%) și strategia pentru asigurarea independenței și integrității sectorului de justiție din Moldova (62%), dar cunosc într-o măsură mai mică detalii despre acestea. 40% din intervievați se consideră informați despre reforma în sectorul justiției și anticorupție din Moldova, iar majoritatea (59%) au declarat că sunt puțin/deloc informați la acest subiect. 

Referitor la nivelul de încredere în rezultatele vetting-ului judecătorilor și procurorilor, opiniile cetățenilor sunt divizate. Pe de o parte, 40% declară că sunt încrezuți în rezultatele evaluării, iar 42% susțin că au puțină încredere. Totuși, respondenții care sunt informați mai bine despre reforma justiției au mai multă încredere în vetting decât cei care nu sunt informați. Majoritatea (75%) sunt de părerea că înființarea unei curți anticorupție și sistem nou de instanțe judecătorești anticorupție sunt importante pentru Moldova.

Acelați sondaj arată că majoritatea respondenților susțin aderarea la UE (68%), o majoritatea puternică din acești respondenți (95%) fiind de opinia că reforma justiției e importantă pentru aderare Republicii Moldova la UE.

Sondajul a fost realizat în perioada 24 noiembrie - 22 decembrie 2023 și analizate în perioada lunii ianuarie 2024, pe un eșantion probabilistic proporțional național de 1.143 de respondenți din populația generală, femei și bărbați cu vârsta 18+, având o marjă de eroare de +-2,9%.