„Spălătoria rusească” // Tranzacții suspecte și administrator de neînlocuit la Unibank

Mariana Rață
02/08/2016
sursa foto: Unibank.md

După Mihail Gofman, fostul șef-adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA), și fostul premier Ion Sturza, sugerează că așa-zisa „spălătorie rusească” a continuat să funcționeze în 2015, prin intermediul Unibank, instituție financiară aflată la acel moment sub administrare specială. Organele de drept neagă fenomenul, precizând că schema de spălare a banilor proveniți din Rusia prin intermdiul sistemului judecătoresc și cel bancar moldovenesc a fost stopată în 2014. Surse din cadrul sistemului bacar susțin însă că noua „spălătorie” a funcționat altfel.

Semnale din Rusia ignorate

Încă în aprilie 2015, în presa din Federația Rusă au apărut informații despre niște percheziții efectuate la sediul central al unei bănci rusești, Mast-Bank, bănuită că în perioada ianuarie-martie 2015 ar fi efectuat mai multe operațiuni bancare suspecte, în valoare de șapte miliarde de ruble rusești, echivalentul a circa 11 milioane de dolari. Banii au fost scoși din Rusia prin intermediul unor conturi corespondente pe care instituția le avea la Unibank.

Dezvăluirile din presa rusească au trecut atunci neobservate la Chișinău. Subiectul „spălătoriei rusești” a revenit însă în atenția publică după ce șeful Departamentului principal de securitate economică și combatere a corupției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse, Andrei Kurnosenko, a declarat în luna mai curent că schemele de spălare de bani proveniți din Rusia, de tipul celor moldovenești, au continuat să funcționeze și în 2015.

„Interes la cel mai înalt nivel”?

Două luni mai târziu, despre implicarea Unibank în această schemă pusă în aplicare în 2015 a vorbit și Mihail Gofman. Potrivit lui, din decembrie 2014 și până în mai 2015, tranzacțiile prin care sume impunătoare de bani proveniți din Federația Rusă erau transferate pe conturile unor companii off-shore se realizau prin intermediul Unibank, instituție bancară care s-a aflat în această perioadă sub administrare specială a Băncii Naționale a Moldovei, iar din octombrie 2015 se află în proces de lichidare.

Gofman pretinde că ideea spălătoriei de bani i-a aparținut lui Veaceslav Platon, iar Vladimir Plahotniuc „o punea în practică”. „Era interes la cel mai înalt nivel”, a subliniat fostul angajat al CNA în cadrul emisiunii „Interpol” de la TV 7. Potrivit lui, CNA a știut despre toate aceste tranzacții care îi erau raportate în decurs de 24 de ore, iar materialele era transmise procurorilor care urmau să pornească anchete penale.

Administratorul de neînlocuit

Precizăm că Unibank a intrat sub administrare special pe 30 decembrie 2014. Atunci, în calitate de administrator special a fost numit Ruslan Grate, anterior șef al Direcției control bancar și monitorizare a activității de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului din cadrul Departamentului supraveghere bancară și audit al Băncii Naționale a Moldovei.

În aceeași zi, Banca Națională a numit administratori speciali și la celelalte două bănci cu probleme, Banca de Economii și Banca Socială. Peste trei luni, în aprilie 2015, atunci când a expirat termenul de supraveghere specială prevăzut de lege și s-a decis instituirea unei noi perioade de supraveghere specială la cele trei instituții, Grate a fost singurul administrator special lăsat în funcție. La Banca de Economii, administratorul special Ion Ropot a fost înlocuit cu Grigorii Olaru, iar la Banca Socială – Matei Dohotaru a fost înlocuit cu Sergiu Berghie.

Ruslan Grate a rămas să se ocupe de administrarea specială a Unibank până în ziua în care s-a decis lichidarea instituției bancare, pe 16 octombrie 2015. Mai mult, funcționarul a fost numit și în calitate de lichidator al băncii. Grate a părăsit Unibank abia pe 3 decembrie 2015, fiind înlocuit cu Iulian Țurcan.

Solicitați să ne explice de ce Grate a fost singurul administrator pe care BNM nu l-a schimbat la cele trei bănci cu probleme, responsabilii de la serviciul de presăal BNM ne-au comunicat că legea nu prevede obligativitatea schimbării administratorilor pe toată perioada administrării speciale.

Grate și Albot, foști colegi de serviciu

În cadrul unui interviu acordat recent portalului Anticoruptie.md, Sergiu Sagaidac, fost angajat al Băncii Sociale, a declarat că Sergiu Albot, fostul președinte de la Banca Socială, anterior vicepreședinte al Unibank, s-ar afla în relații apropiate cu Grate, ultimul fiind prezent și la nunta lui Albot cu verișoara lui Ilan Șor, Maria. Albot și Grate au fost anterior colegi de serviciu la Banca Națională a Moldovei. Ambii au lucrat în cadrul Departamentului supraveghere bancară al BNM. Tot Sagaidac afirmă că pe toată perioada administrării speciale, Albot și Ilan Șor ar fi fost oaspeți frecvenți la Unibank.

Am încercat să-l găsim pe Ruslan Grate pentru a comenta acuzațiile care se aduc instituției pe care a condus-o pe parcursul anului 2015, dar fără succes.

BNM: „Unibank a luat măsuri de precauție”

Banca Națională a Moldovei ne-a comunicat, într-un răspuns oficial, că în conformitate cu legislația în vigoare, Unibank a aplicat măsurile de identificare a clienților în scopul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului. „Pentru examinarea riscurilor potențiale în acest sens, banca a luat măsuri de precauție prin solicitarea de informații suplimentare. Totodată, în cadrul procedurii de închidere a conturilor clienților cu un risc sporit pentru bancă, la apariția unor suspiciuni, aceasta a raportat tranzacțiile respective Serviciului combaterea spălării banilor din cadrul CNA conform legislației”, se arată în răspuns. Totodată, instituția observă că procedurile de combatere a spălării banilor existente nu sunt considerate drept suficiente de BNM care, în prezent, colaboreaza activ la nivel înalt  cu consilierii europeni în acest sens.

O schemă cu erori

Potrivit unor surse ale portalului Anticorupție, așa-zisa schemă de spălare de bani de la Unibank nu a mai funcționat cu implicarea instanțelor de judecată și a executorilor judecătorești. De această dată, s-a recurs la falsificarea documentelor de plată. Astfel, banca din Rusia transmitea Unibank ordine de plată pentru o anumită companie care aparține unui anumit cetățean rus, iar banca moldovenească falsifica codurile swift și telex și transmitea banii nu companiei din Rusia, ci unei firme off-shore.

În rapoartele de activitate ale SPCSB pentru 2014 și 2015 nu se menționează nimic despre implicarea Unibank în astfel de tranzacții dubioase, dar se menționează despre creșterea considerabilă a numărului de  tranzacții bancare suspecte, 662.818 numai în 2015. „În baza materialelor diseminate de către Serviciu organelor de urmărire penală, pentru anul 2015 au fost iniţiate 56 de cauze penale privind săvârșirea mai  multor infracţiuni, inclusiv 37 în privinţa infracţiunii de spălare a banilor”, se mai arată în raportul de activitate al SPCSB pentru 2015.

Anterior, Centrul Național Anticorupție și Consiliul Superior al Magistraturii au dezmințit informațiile apărute în presă despre faptul că „spălătoria rusească” ar fi continuat și în 2015. 

Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Ziarul Naţional au scris anterior, în cadrul unor anchete, despre faptul că în perioada anilor 2010-2014, Republica Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. „Spălătoria rusească” a început să funcționeze la sfârșitul lui 2010, iar până în 2014, prin intermediul ordonanțelor emise de judecători din R. Moldova circa 18 miliarde de dolari, proveniți din Rusia, au fost transferați, prin intermediul băncilor din R. Moldova, pe conturile unor companii off-shore. În schemă au intrat cel puțin 17 magistrați moldoveni care au mai fost și ulterior implicați în scandaluri. Cu toate acestea, sistemul se încăpățânează să se „curețe”, iar unii dintre judecătorii care au participat în schema de spălare a banilor au fost chiar numiți președinți de instanțe.

Mariana Rață
02/08/2016




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii