Stare de urgență pentru 60 de zile. Guvernul Republicii Moldova a propus Parlamentului instituirea stării de urgență în sectorul electroenergetic, începând cu 16 decembrie 2024. Conform unei hotărâri adoptată de Executiv, starea de urgență ar urma să fie instituită pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului.

Guvernul a audiat raportul Comisiei pentru Situații Excepționale privind necesitatea instituirii stării de urgență, în contextul riscului sistării tranzitului de gaze către regiunea transnistreană de către concernul rus Gazprom, din 1 ianuarie 2025.

„Sistarea livrării de gaze naturale către regiunea transnistreană de către Gazprom va genera o iminentă criză umanitară în regiunea Transnitreană, precum și riscuri inevitabile pentru asigurarea sectorului electroenergetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului. În mijlocul iernii ar putea rămâne fără gaz și fără energie electrică. Consecințele sunt foarte grave, iar responsabilitatea Guvernului este de a face tot ce poate de a evita și a reduce efectele acestui risc, impus de dorința Gazprom de a lăsa regiunea fără gaze naturale”, a declarat, în cadrul ședinței Guvernului, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

Totodată, vicepremierul a menționat că MGRES nu dispune de rezerve suficiente pentru a asigura producerea energiei electrice pentru ambele maluri ale Nistrului.

„MGRES dispune de stocuri de cărbune care ar putea acoperi doar consumul de energie electrică a regiunii transnistrene pentru o perioadă între 30 și 50 de zile. Aceste stocuri sunt estimate la 69,3 mii tone, dar calitatea cărbunelui depozitată la MGRES nu se cunoaște. În lipsa MGRES, aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova depinde direct de importurile din zona de ofertare ENTSO-E și, în special, din România. În ultimele luni, și România se confruntă cu deficit de energie electrică”, a mai precizat vicepremierul pentru reintegrare.

31 de scenarii de criză

Cabinetul de miniștri a aprobat Regulamentul privind situațiile excepționale în sectorul electroenergetic și Planul de acțiuni aferent. Planul de acțiuni cuprinde 31 de scenarii de criză și măsuri pentru a preveni sau a atenua impactul unor posibile situații excepționale în sectorul electroenergetic. Documentul detaliază măsuri de anticipare și de intervenție pentru fiecare scenariu, în funcție de factorul declanșator, cum ar fi: lipsa de combustibil, eșecul pieței energiei electrice, atac rău intenționat, vreme extremă și altele. 

În unul dintre posibilele scenarii, care prevede deficiențe generale de aprovizionare cu combustibili, producătorii vor asigura creșterea la maximum a capacității de producere disponibile și mobilizarea întregii capacități de generare. De asemenea, operatorul sistemului de transport va solicita ajutor de la operatorii din țările vecine, conform acordurilor bilaterale. Totodată, este prevăzută protejarea consumatorilor prioritari, precum instituții medicale, grădinițe și școli, astfel încât serviciile sociale de importanță majoră să nu fie sistate.  

Un alt scenariu descrie suprasolicitarea rețelelor electrice din cauza utilizării dispozitivelor electrice pentru încălzire. În acest caz, autoritățile vor aplica măsuri de redistribuire a sarcinilor în rețea, consolidare a rețelelor de joasă tensiune și vor implementa programe de gestionare a cererii. 

În cazul afectării infrastructurii de transport a energiei electrice, se vor implementa măsuri de restaurare rapidă a liniilor de transport și redistribuire a fluxurilor energetice în cadrul rețelelor interconectate, inclusiv prin utilizarea capacităților disponibile prin rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică ENTSO-E.

În plus, Planul subliniază importanța cooperării regionale și a integrării în piața energetică europeană. Măsurile coordonate cu țările vecine vor contribui la prevenirea crizelor și la gestionarea eficientă a acestora. 

Gestionarea situațiilor de criză va fi asigurată de Ministerul Energiei, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, operatorii de transport și de distribuție a energiei electrice, precum și de Comisia pentru Situații Excepționale.

Republica Moldova, deși a înregistrat progrese semnificative în sectorul energetic, precum construcția gazoductului Iași-Chișinău, sincronizarea sistemului electroenergetic cu ENTSO-E și inițierea proiectelor de interconexiune cu România, continuă să fie vulnerabilă din punct de vedere electroenergetic. Capacitatea internă de producție acoperă 23% din necesarul malului drept, iar 70% din consumul de energie electrică depinde de producerea de la Centrala MGRES. De asemenea, capacitatea tehnică de import garantată prin ENTSO-E este, în prezent, limitată la 315 MW - insuficient pentru a satisface cererea totală. În proces de realizare sunt proiecte de interconexiune, precum liniile de 400 kV Vulcănești-Chișinău și Bălți-Suceava, care vor îmbunătăți situația, însă nu vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2025.