Managementul defectuos al Agenției Moldsilva și al altor instituții subordonate, cauzat în mare parte de lipsa unui sistem de evidență a contractelor de arendă, au dus la pierderea a peste 300 ha de pădure, tăieri ilegale de lemn cu o valoare de aproape 6 milioane de lei și defrișări ilegale a peste 13 ha de pădure și suprafețe forestiere.

Principalul responsabil de protecția integrității fondului forestier este Garda Forestieră. Angajații acesteia însă de cele mai multe ori nu își îndeplinesc sarcinile decât superficial. O dovadă în acest sens o constituie faptul că aproape 90% din defrișările  ilegale  au  fost  descoperite  și  documentate  de  către  poliție  și  reprezentanții  Inspectoratului Ecologic de Stat, iar în ultimii doi ani reprezentanții Gărzii Forestiere nu au participat la nici una din misiunile de verificare comune.

Constatările a fost făcută de către Centrul analitic „Expert-Grup”, care a analizat rapoartele Curții de Conturi privind gestiunea Fondului Forestier. Potrivit experților, dacă nu va fi urgentată procedura de corectare a greșelilor în delimitarea incorectă a suprafețelor de pădure, statul riscă să piardă peste 220 de ha de pădure în favoarea unor agenți economici.

În  urma  misiunii  de  audit,  Moldsilva  a  contestat  drepturile  de proprietate pentru 192.72 ha, păduri care au trecut din proprietatea statului în proprietatea persoanelor fizice nerespectându-se cadrul legal existent. Acestea au fost fie subarendate, fie vândute, ca urmare a schimbării numerelor cadastrale ale trupurilor de pădure. Tot drept urmare a misiunii de audit, au fost identificate și  documentate 183.85 ha, care au fost ocupate în mod abuziv de către persoane fizice și juridice.

Acum doi ani, Curtea de Conturi a identificat o serie de probleme ce țin de gestiunea sectorului forestier, după care au fost formulate un șir de recomandări care ar fi contribuit la îmbunătățirea situației. Din cele  72  de recomandări ale Curții de Conturi, au fost implementate doar 31.

Cele mai multe restanțe se referă la implementarea recomandărilor privind darea în arendă a spațiilor forestiere. Termenul  stabilit  de  lege  pentru  arenda  în  scopuri  de gospodărire cinegetică este de la 10 la 20 ani. Totodată, este necesar acordul Ministerului Mediului. Cel puţin aceste două condiţii legale nu sunt respectate în practica actuală de dare în arendă în scopuri de gospodărire cinegetică pentru toate cele 48 de contracte de arendă întocmite  în  ultimii  doi  ani. Misiunea  de  audit  relevă  ca  restanțele  arendașilor  față  de  Agenție  au înregistrat o creștere continuă (10,6 mil.lei, la situația din 01.01.2015). Mecanismul utilizat la stabilirea plății pentru arendă este ineficient, eroarea fundamentală, care a dus sau va  duce  la  pierderea  importantelor  beneficii  economice,  este  că nu  s-a  mers  pe  licitarea  proiectelor concrete. Este evident că un proiect dezvoltat în jurul Chișinăului are un potențial  economic  cu  mult mai mare  decât  în  altă  parte.  Prin  urmare,  și  beneficiile  statului  de  pe  acest  teren  ar  fi  trebuit  să  fie  în corespundere cu aceste beneficii, constată „Expert Grup”. Detalii din raportul întocmit de experți - Aici.

Centrul pentru Investigații Jurnalistice a publicat anterior mai multe anchete despre afacerile cu terenurile date în arendă în păduri. Pe aceste loturi, mulți au construit case luxoase pe care le-au scos ulterior în vânzare.

Citiți și: Adevărul despre codrii Moldovei. Cum au devenit băieții deștepți proprietari de pădure la Durlești

Pădurea de la Dănceni-Sociteni, „Ţiganca“ actualei guvernări

Adevărul despre codrii Moldovei: Bani, tupeu şi pile-n Parlament