Studiu: Moldovenii ar da mită ca să-şi rezolve problemele, deşi sunt îngrijoraţi de nivelul înalt al corupţiei

Anticoruptie.md
01/12/2015
Foto: cna.md

Majoritatea populaţiei ar admite să îşi rezolve problemele pe căi neoficiale, deşi e îngrijorată de nivelul înalt al corupţiei. Este concluzia unui studiu sociologic care a măsurat percepţia cetăţenilor asupra corupţiei şi a sectoarelor vulnerabile la venituri şi proprietăţi nejustificate, conflicte de interese şi incompatibilităţi, elaborat de Serviciul Independent de Sociologie şi Informaţii „OPINIA” și prezentat luni, 30 noiembrie.

Astfel, majoritatea absolută a populaţiei - 96,7 % consideră nivelul corupţiei în ţară ca fiind înalt, indiferent de categoria de vârstă, nivelul de educaţie sau mediul de reşedinţă. Pe de altă parte, mai mult de jumătate din cei intervievaţi ar admite să-şi rezolve problemele pe căi neoficiale prin acțiuni de corupere, dintre aceştia 21,1 % fiind dispuşi să ofere funcţionarului public o recompensă sau vreun serviciu dacă problema lor nu ar putea fi rezolvată altfel.

La capitolul factori care determină corupția 15,5 % din respondenţi au menționat lăcomia funcţionarilor, urmată de controlul exercitat asupra instituţiilor publice - 13,9 %, ceea ce presupune politizarea instituţiilor de ocrotire a normelor de drept şi a celor de reglementare.

Întrebaţi cât de bine cunosc instituţiile care se ocupă de combaterea corupţiei, 92,7 % din respondenţi au identificat Centrul Naţional Anticoruţie (CNA). Acesta e urmat de Procuratură - 66,6 %, Comisia Naţională de Integritate (CNI) - 64,1 % şi Ministerul Afacerilor Interne - 60,3 %. Aproape o treime din persoanele intervievate - 30% - consideră CNA ca fiind eficient în activitatea sa, CNI, la rândul său, bucurându-se de încrederea a 19,1 % dintre respondenți. În același timp, doar 6,25 % sesizează un impact pozitiv asupra nedeclarării veniturilor şi a proprietăţii, majoritatea fiind în aşteptarea unui efect imediat după depistarea unor nereguli.

Pe de altă parte, intervievații pledează pentru stabilirea unor sancţiuni pentru venituri şi proprietăţi nejustificate: un sfert din respondenţi sunt pentru confiscarea bunurilor. O altă pedeapsă menţionată este cea penală. Referitor la conflictele de interese, fiecare al patrulea participant la sondaj susţine că acestea se admit cel mai des la angajarea personalului în instituţiile de stat. 40,1 % din totalul persoanelor intervievate consideră că CNI are un anumit impact pe dimensiunea conflictului de interese şi îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor legale.

„Corupția sistemică distruge democrația, subminează funcționalitatea instituțiilor statului, erodează statul de drept și credibilitatea generală în sistemul politic. În cele din urmă, aceasta înseamnă mai puține investiții pentru o dezvoltare durabilă a țării și mai puține șanse pentru oameni, în special cei săraci, de a beneficia de reforme și servicii publice mai bune. După cum sugerează raportul, rădăcinile corupției sunt larg răspândite nu numai în sectorul public, dar de asemenea sunt alimentate de slaba conștientizare a populației și disponibilitatea acesteia să ofere mită”, afirmă Dafina Gercheva, coordonatoarea rezidentă ONU şi reprezentanta permanentă PNUD.

Raportul vine cu o serie de recomandări formulate de patru experţi. Printre acestea, aplicarea unor criterii noi de numire şi angajare în funcţiile publice, evaluarea obiectivă a performanţelor funcţionarilor, desfăşurarea campaniilor de sensibilizare.

Studiul a fost elaborat în perioada august-noiembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.500 de respondenţi. Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor Comisiei Naţionale de Integritate a Republicii Moldova”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din România şi co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Anticoruptie.md
01/12/2015

Comentarii