Peste 80 de state, dintre cele aproape 100, reunite în Elveția, pentru a discuta o posibilă cale spre pace în Ucraina, s-au pronunțat, într-o declarație comună, pentru pace, securitate energetică și nucleară în Ucraina. Semnatarii declarației, printre care și Republica Moldova, nu solicită în mod direct retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei, ci vorbesc despre necesitatea respectării independenței și integrității teritoriale a oricăror state, inclusiv a Ucrainei, în cadrul granițelor recunoscute internațional. În plus, ei au insistat pe necesitatea de a returna centrala nucleară Zaporojie sub controlul Kievului, de a schimba prizonieri conform schemei „tot pentru toți” și de a returna copiii ucraineni duși în Rusia.     

Summitul pentru pace s-a desfășurat la 15-16 iunie în stațiunea Burgenstock din Elveția și a reunit aproape 100 de țări și organizații internaționale, pentru a discuta  preocupări-cheie legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cum ar fi securitatea energetică, schimbul de prizonieri, întoarcerea copiilor deportați, securitatea alimentară globală. În această etapă, Rusia nu a fost invitată să participe.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participart în cadrul Summitului pentru pace în Ucraina, alături de Președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy și Președinta Elveției, Viola Amherd, gazda evenimentului. 

Maia Sandu a declarat că „Pacea în Ucraina înseamnă și pacea în Moldova”. „Pacea nu înseamnă capitulare în fața agresorului, renunțare la apărarea propriilor cetățeni sau acceptarea ocupației străine. Pacea este când copiii se joacă și nu sunt bombardați sau răpiți; mamele și tații se bucură alături de copiii lor, nu plâng la mormintele acestora; școlile și spitalele se construiesc, nu sunt distruse”, a subliniat președinta Maia Sandu. 

Discursul integral poate fi citit aici. 

Comunicatul final al summitului pentru pace - o conferință internațională privind pacea în Ucraina, care s-a încheiat duminică în Elveția - a fost susținut de 80 de țări participante la conferință. Comunicatul vizează trei subiecte principale discutate în cadrul conferinței: probleme umanitare, securitate nucleară și alimentară.

Ministrul ucrainean de externe Dmitri Kuleba a spus că documentul ține cont de poziția Kievului. Kuleba a admis că Rusia ar putea lua parte la un viitor summit. Anterior, conducerea Ucrainei a respins cererea președintelui rus Vladimir Putin privind cedarea a patru regiuni din Ucraina ocupate de Rusia și renunțarea la obiectivul său de a adera la NATO.

„Desigur, înțelegem perfect că va veni momentul când va fi necesar să vorbim cu Rusia, dar poziția noastră este foarte clară: nu vom permite Rusiei să vorbească în limbajul ultimatumurilor, așa cum se vorbește acum”, a spus Kuleba, citat de Reuters.

Peste 90 de țări au participat la summit, dar unele nu s-au alăturat documentului final. Printre acestea se numără țările așa-numitului sud global - Arabia Saudită, India, Thailanda, Mexic, Emiratele Arabe Unite și Africa de Sud. Armenia, precum și Brazilia și Vaticanul, care au fost prezenți în calitate de observatori, s-au abținut să susțină documentul.

Printre cei care s-au alăturat declarației se numără Ucraina, SUA, Marea Britanie, Japonia, Coreea de Sud, toate țările Uniunii Europene, precum și organele de conducere ale UE, Serbia, Turcia, Argentina, Israel, Qatar și un numărul de state din Africa și America Latină.