Temeri // Termenul de prescripţie în privinţa creditelor acordate companiilor „grupului Şor” ar putea expira, iar miliardele nu vor putea fi recuperate

Anticoruptie.md
30/10/2017
Ilan Șor. Foto: Democracy.md

Investigarea fraudelor bancare din Republica Moldova este lentă, fără tratarea clară a diferitor tipuri de ilegalităţi din sistemul bancar cum ar fi spălarea de bani sau acordarea creditelor neperformante, arată un raport privind monitorizarea evoluţiilor în sectorul financiar-bancar din decembrie 2016 până octombrie 2017, realizat de Transparency International - Moldova şi IDIS Viitorul.

Experţii subliniază că banii extraşi din sectorul bancar în rezultatul „jafului secolului” practic nu sunt recuperaţi, iar autorităţile creează o percepţie falsă despre recuperarea miliardului, invocând, de fapt, sumele încasate din procedurile de insolvabilitate a celor trei bănci falimentate. Totodată, menţionează economiştii, nu au fost iniţiate investigaţii şi nu au fost traşi la răspundere factorii de decizie care au admis „jaful secolului” prin modificări de legi şi decizii luate.

„Raportul Kroll este neglijat de către autorităţile competente de investigarea fraudelor bancare, iar cel de al doilea raport Kroll este în aşteptare. Există temeri că, din lipsă de acţiuni din partea administratorilor de insolvabilitate, delegaţi de către BNM, termenul de prescripţie în privinţa creditelor acordate companiilor aşa-numitului grup Şor de la cele trei bănci implicate va expira, iar miliardele nu vor putea fi recuperate”, susţin autorii raportului.

Experţii precizează că autorităţile naţionale au încheiat o serie de acorduri cu mai multe instituţii internaţionale care ar putea facilita obţinerea informaţiilor relevante unei eventuale recuperări a banilor. Potrivit lor, crearea Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale ar fi trebuit să confere un impuls procesului de identificare şi recuperare a resurselor fraudate, însă, la peste şapte luni de la creare, aceasta pare practic nefuncţională. 

„În această perioadă sectorul bancar se află într-o etapă dificilă de recuperare de după criza din 2014-2015. BNM a înăsprit considerabil supravegherea bancară şi standardele de raportare, inclusiv faţă de creditele compromise. Totuşi, o serie de probleme sistemice persistă, printre ele: probleme de transparenţă a acţionarilor şi beneficiarilor efectivi, guvernanţă corporativă şi managementul ineficiente, proceduri de control şi audit interne slabe. Deşi BNM a oprit formarea creditelor noi dubioase şi compromise, totuşi soluţionarea celor existente este dificilă”, se arată în raport.

Pe de altă parte, menţionează experţii, intervenţia BNM la cele trei bănci comerciale supravegheate - Moldova-Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank - a scos în evidenţă o serie de vulnerabilităţi care ţin, în special, „de portofoliul relativ înalt de credite neperformante, precum şi riscuri sporite de spălare a banilor şi finanţării terorismului”.

 

Vulnerabilitatea sistemului bancar este determinată de acţionariatul netransparent, managementul şi guvernanţa internă slabă, procedurile şi regulile interne nesatisfăcătoare, precum şi mecanisme ineficiente de contracarare a spălării banilor. Lichidarea acestor vulnerabilităţi trebuie să constituie politica primordială a BNM pentru următorii doi - trei ani, se mai arată în raport.

Autorii mai remarcă că perioada decembrie 2016 - octombrie 2017 a fost plină de evenimente legate de sectorul financiar-bancar. După decizia guvernului Filip din septembrie 2016 de a converti în datorie internă de stat garanţiile emise în noiembrie 2014 şi martie 2015, au apărut o serie de iniţiative de modificare a legislaţiei financiar-bancare. „Aceste modificări urmau să îndeplinească condiţiile şi angajamentele autorităţilor din Republica Moldova faţă de Fondul Monetar Internaţional şi alţi parteneri de dezvoltare. Astfel, cu asistenţa partenerilor de dezvoltare, au fost elaborate şi adoptate legi noi, printre care Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor şi Legea cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare. Este de remarcat că, în mai puţin de un an de la adoptare, prima lege a fost modificată deja de două ori, iar cea de a doua – o dată, ceea ce atestă o grabă admisă la momentul adoptării acestora”, potrivit raportului.

Monitorizarea evoluţiilor în sectorul financiar-bancar (decembrie 2016 – octombrie 2017)

Anticoruptie.md
30/10/2017

Comentarii