Timp de două decenii, Guvernul Moldovei a plătit din bani publici despăgubiri de 16 milioane de euro pentru violarea drepturilor omului, urmare a condamnărilor dictate de CtEDO

Crina Dumitriu
12/09/2018

Timp de 21 de ani, de când Republica Moldova este parte la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), Guvernul de la Chișinău a plătit 16,3 milioane de euro drept despăgubiri dictate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele împotriva țării noastre. Doar câțiva demnitari, printre care doi foști miniștri, care se fac vinovați de condamnarea Moldovei la CtEDO, au fost trași la răspundere și obligați să restituie sumele achitate sub formă de despăgubiri. ​Niciun magistrat nu se numără deocamdată printre cei care trebuie să compenseze prejudiciul cauzat statului. 

Într-o analiză făcută publică de Centrul de Resurse Juridice, se arată că CtEDO a înregistrat timp de două decenii peste 13.400 de cereri îndreptate împotriva Moldovei și a pronunţat 381 de hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 27 în primele opt luni ale anului 2018. Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, detenţia în condiţii proaste, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile. Centrul de Resurse Juridice din Moldova a elaborat o sinteză privind toate violările constatate de CtEDO în privința Republicii Moldova până la 31 decembrie 2017. La fel, CRJM a analizat impactul măsurilor întreprinse la nivel național pentru executarea hotărârilor CtEDO. CRJM a elaborat rapoarte în acest sens, pentru anii 1997-2012 și 2013-2014.

Centrul de Investigații Jurnalistice scria anterior că procurorii au inițiat doar 11 acțiuni în ordine de regres, în valoare de 77.517 euro. Șase dntre acestea, în sumă de 18.220 de euro, au fost admise irevocabil de instanțele de judecată, iar patru au fost respinse. În 2017 doar una dintre cauze se afla pe rol într-o instanţă de judecată. Printre cei trași la răspundere materială sunt și doi foști miniștri - Victor Țvircun și Anatolie Cupțov. Cele 11 acțiuni, potrivit procurorilor, au fost înaintate din 2006 până în august 2015, când a intrat în vigoare noua Lege cu privire la Agentul Guvernamental care obligă Ministerul Justiției să depună acțiunile de regres în termen de trei ani din ziua achitării sumelor stabilite de CEDO sau prin acordul de soluționare amiabilă. 

În baza acțiunilor în ordine de regres înaintate de Procuratura Geneală, la răspundere materială au fost trași un fost ministru al Transporturilor, Anatolie Cupţov, un fost ministru al Educației, Victor Ţvircun (pe două cauze - n.r.), un fost primar al oraşului Orhei, Ion Șarban, un fost executor judecătoresc, Alexandru Ştirbu, şi un fost manager al Întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ Taraclia, Vitalie Garanja.

Victor Țvircun a fost obligat să întoarcă statului 34.000 de lei, printr-o hotărâre irevocabilă a CSJ din 2012, după ce statul a pierdut 3.000 de euro în cauza Cazacu contra Moldovei. Tot Victor Țvircun a fost obligat de CSJ să plătească peste 6.000 de lei pentru dosarul Lazo contra Moldovei, CEDO acordând despăgubiri de 400 de euro. Anatolie Cupțov a fost obligat să întoarcă statului peste 8.000 de lei pentru dosarul Ungureanu contra Moldovei, pentru care CEDO a acordat 500 de euro. 

În ianuarie 2016, ministrul de atunci al Justiției, Vladimir Cebotari, a anunţat că va acţiona în judecată mai multe persoane responsabile de pierderea dosarelor împotriva Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în ultimii ani. În listă au fost incluşi magistraţi, procurori, dar şi un viceprimar al Capitalei. Potrivit celor de la Justiţie, persoanele ar trebui să răspundă în faţa legii pentru acţiunile pe care le-au făcut sau, dimpotrivă, lipsa de acţiuni, care au determinat încălcarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi, astfel, au adus prejudicii financiare statului prin pierderea acestor cauze. Cei vizaţi urmau să fie acționaţi în instanță, iar dacă vor fi găsiți vinovați să compenseze valoarea bănească a prejudiciilor morale, materiale, cheltuieli suportat de stat. 

Organizația Juriștii pentru Drepturile Omului publică în fiecare an lista persoanelor responsabile de condamnarea Moldovei la CtEDO. Acestea reprezintă nişte sinteze care includ denumirea şi numărul cererii examinate de CtEDO, descrierea succintă a violărilor constatate, satisfacţia echitabilă acordată reclamantului şi persoanele vinovate de condamnarea Republicii Moldova de către Curtea de la Strasbourg. Scopul publicării acestor liste, potrivit organizației, este de a contribui la sporirea responsabilităţii autorităţilor publice şi a transparenţei în actul decizional. Listele persoanelor responsabile de condamnarea Moldovei la CtEDO pot fi găsite aici

Crina Dumitriu
12/09/2018

Comentarii