Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) a urmărit în decursul anului 2019 schemele tenebre prin care demnitarii și oamenii conectați la putere au continuat să își umple buzunarele din banii publici. Reporterii CIJM au reușit să ajungă în locuri interzise cetățeanului simplu, să dezvăluie documente și fapte ascunse de funcționari corupți. 

Trei dintre colegii noștri au luat premii pentru cele mai bune investigații. Ilie Gulca și Mădălin Necșuțu au fost desemnați jurnaliștii anului 2019 la categoria „Investigații”, în timp ce Julieta Savițchi a fost premiată în cadrul concursului pentru cele mai bune investigații ale anului 2019, organizat de Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate (Germania) și Asociația Presei Independente.

Echipa CIJM a realizat pe parcursul anului 70 de investigații jurnalistice. Vă recomandăm cele mai bune 10 anchete realizate de reporterii noștri în decursul lui 2019. Vă invităm să le urmăriți și să vă invitați toți amicii să o facă.   

1. Reporterii CIJM dezvăluie în Criptorepublica rețeaua de ferme de dobândire a criptovalutei din regiunea transnistreană. Potrivit autorităților nerecunoscute de la Tiraspol, în stânga Nistrului funcționau în martie 2019 zece astfel de ferme. Capacitatea lor echivalează cu consumul unui oraș de circa 30.000–40.000 de apartamente, de dimensiunile municipiului Bălți.

Toate acestea funcționează pe gazul rusesc pe care îl furnizează SA Moldovagaz, pe datorie, în stânga Nistrului. Tiraspolul nu plătește gazul consumat, întreaga datorie, de peste 6 miliarde de dolari, se acumulează pe seama Moldovagaz. Chiar dacă spune că nu are nimic cu acestea datorii, Guvernul Republicii Moldova deține 35,33% din acțiunile SA Moldovagaz.

Afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană are ca beneficiar principal holdingul Sheriff și un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse. Achiziționarea echipamentului a fost efectuată printr-o bancă implicată în furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar al R. Moldova. Actorii și firmele implicate au afaceri în domeniul energetic, al telecomunicațiilor, internetului în Crimeea și Occident.

Unul dintre arhitecții principali ai acestei afaceri este Igor Ceaika, fiul cel mic al procurorului general al Federației Ruse. La 27 decembrie 2019, el a obținut cota parte de 51% în compania Media Invest Service, fondatoarea întreprinderii Telesistem SRL, deținătoarea licențelor de emisie pentru posturile tv Primul în Moldova și Accent TV.

2. Paza principalelor instituții de stat, asigurată de firme cu trecut penal din anturajul lui Vlad Plahotniuc și al hoţului în lege Makena relevă schema prin care două întreprinderi private dintre cele peste o sută care prestau servicii de pază și detectiv au câștigat de mai mulți ani licitații avantajoase pentru asigurarea pazei instituțiilor de stat. Una dintre firme aparține unei companii off-shore, afiliată fostului lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, iar cealaltă – unui fost polițist care ar avea legături cu autoritatea criminală Vladimir Moscalciuc, alias Makena.

Companiile, deși au fost implicate în scheme dubioase, dosare de tortură, aplicarea forței, interceptări abuzive și alte fapte grave, aveau mână liberă să păzească instituțiile publice, inclusiv cele din domeniul justiției, în pofida interdicțiilor din lege.

Demersul cu pricina își are originile la Ministerul Economiei, un fief la PDM, și a fost sprijinit în Parlament în toamna anului 2015, după arestarea lui Vlad Filat, un oponent al acestei inițiative. Prin urmare, la 10 decembrie 2015, Parlamentul a operat modificări la legislație astfel încât firmele private să obţină dreptul de a păzi orice obiectiv de stat, cu excepţia Băncii Naționale a Moldovei și a depozitelor de arme și muniții sau substanțe radioactive, toxice și periculoase.

În iunie 2016, Guvernul Filip a abrogat lista obiectivelor a căror pază nu poate fi efectuată de organizațiile particulare de pază.

După publicarea investigației, a reacționat prim-ministra Maia Sandu, care a cerut ca instituțiile statului să nu mai fie păzite de firme particalare, iar Ministerului de Interne să efectueze o analiză a situației, după care, în septembrie 2019, Cabinetul de miniștri a avizat pozitiv un proiect de lege prin care firmele particulare vor fi private de dreptul de a păzi instituțiile statului.

3. Afacerea camuflată a procurorului Chitoroagă de lângă pădurea de la Năpădeni a constituit drept temei pentru demararea unei anchete în cazul procurorului Nicolae Chitoroagă, fost președinte al Colegiului de Disciplină și Etică al Procurorilor. Reporterul CIJM a dezvăluit că cel care s-a aflat până nu demult la șefia Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Excepționale deține o afacere în piscicultură pe teritoriul satului Năpădeni, raionul Ungheni. Business-ul este înregistrat pe numele fratelui și al nașului său de cununie și nu a fost declarat de procuror. Omul legii ar fi preluat afacerea în 2005 printr-o schemă frauduloasă de la frații Mardari din aceeași localitate.

După publicarea investigației, Procuratura Anticorupție a demarat o anchetă penală pentru îmbogățire ilicită. Este primul caz în care o persoană cu așa poziție în Procuratură este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită și pentru prima dată când se demarează urmărirea penală exclusiv în baza unei investigații jurnalistice. Nicolae Chitoroagă și-a dat demisia după schimbarea guvernului.  Fostul șef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Excepționale a fost reținut pe 21 noiembrie 2019, fiind bănuit într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită. La începutul lui decembrie, Chitoroagă a fost eliberat din arest.

4. Vlad al Arabiei: averea, interesele și conexiunile din Orientul Mijlociu scoate în vileag afacerile oligarhului Vladimir Plahotniuc, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, un paradis fiscal. În cadrul acestei anchete, reporterii CIJM au obținut pentru prima dată declarațiile omului de afaceri Vaja Jhashi despre relația cu Vladimir Plahotniuc și serviciile de consiliere pe care le-a făcut pentru autoritățile Republicii Moldova.

După inaugurarea Ambasadei Republicii Moldova la Abu Dhabi, la 11 iulie 2018, Ministerul Economiei și Infrastructurii condus de Chiril Gaburici a anunțat semnarea unui contract de prestare a serviciilor publice de elaborare, implementare și promovare internațională a Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție cu consorțiul MIC Holding LLC și Henley&Partners Government Services Ltd.

Chiar în aceeași zi, 11 iulie 2018, jurnaliștii portalului maltez St. Lucia News au scris că MIC Holding LLC este acronimul pentru Moldovan Investment Company (MIC), companie cu sediul în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

Serviciului de Informații și Securitate nu i s-a permis să verifice persoanele în prealabil. Astfel că oricine, indiferent de antecedente penale, dar cu bani în buzunar, poate să-și cumpere cetățenia R. Moldova și apoi să-și „albească” sumele de „bani negri” pe care le deține contra unei taxe de 3% către statul R. Moldova.

Emiratele Arabe Unite au fost o destinație pentru bani scurși din afacerea „Laundromatul rusesc”, precum și din „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc.

La 14 iunie 2019, Plahotniuc a fugit din Moldova, plecând spre o destinație necunoscută. La patru luni distanță, în octombrie, magistrații moldoveni au emis mandat de arestare pe numele oligarhului. 

Oamenii legii îl învinuiesc pe fostul președinte al PDM, printre altele, că în 2013–2015, a organizat o schemă de spălare a 18 milioane de dolari și trei milioane jumătate de euro proveniți din Banca Socială, Banca de Economii și Unibank.  

5. „Cadoul” Guvernului pentru nou-născuți: hăinuțe de calitate dubioasă, la prețuri exagerate arată culisele în care un proiect al Fundației lui Vlad Plahotniuc, Edelweiss, a fost peluat, la sfârșitul anului 2018, de Guvernul Filip și finanțat din bani publici. Una din licitațiia fost cu năbădăi. Concursul a fost anulat, ca mai apoi câștigătoare să fie desemnată o firmă cu probleme la licitația anterioară. Reporterii CIJM au arătat că firma respectivă dinstribuia în cutiile pentru noi născuți hăinuțe pentru copii de calitate mai proastă decât s-a angajat să livreze.  CIJM a realizat două anchete la acest subiect. În a doua anchetă Cum „a aranjat” Silvia Radu o licitație de milioane pentru proiectul „O nouă viață” jurnaliștii au arătat dedesubturile procedurii de licitație și interesele conducerii de atunci a Ministerului Sănătății. Directorul companiei favorizat de ministerul de resort a amenințat, printr-o scrisoare, autoarea investigației cu răfuiala.    

În iunie, noua conducerea a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anulat licitația, luând decizia ca la națterea copiilor să lise dea familiilor banii din care anterior se cumpărau cutii pentru nou-născuți.     

6. Istoria unei mite pentru procurori relatează cazul a 235.000 de euro plătiți de un controversat om de afaceri, suspectat de spălare de bani în proporții deosebit de mari, unor procurori pentru a scăpa de urmărirea penală și de arest. Acest caz îi are ca protagoniști pe businessmanul Gheorghe Vârtosu din Mălăiești, Orhei, un intermediar devenit între timp primar, Andrei Cociorvă, procurorii Adriana Bețișor și Andrei Băeșu.

Intermediarul ce a filmat cu camera ascunsă momentul în care a transmis banii unei procurore a raportat cazul la Procuratura Anticorupție. Cu toate astea, dosarul a fost mușamalizat, iar plângerea – ștearsă din registrul de evidență.

Procurorul responsabil de acest caz, Andrei Băeșu, a confirmat că a avut de investigat plângerea celui care a transmis cele 235.000 de euro, dar îl acuză pe intermediar că nu a mers până la capăt pentru finalizarea dosarului. Procurora care a primit mita, Victoria Pascalov, a depus cerere de demisie la scurt timp după ce au fost făcute publice imaginile video în care apare. În aprilie 2016, Victoria Pascalov a primit undă verde din partea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a-și depune dosarul la funcția de judecător.

Procuratura Anticorupție a luat atitudine în urma publicării anchetei „Istoria unei mite pentru procurori” și în noiembrie 2019 a pornit un dosar penal în baza celor relatate în anchetă.

7. Cine „spală” instituțiile statului sau cum a ajuns un apropiat al lui Plahotniuc să asigure curățenia în structurile bugetare arată cum o firmă, Proterra Grup SRL, gestionată din umbră de Iurie Luncașu, o persoană din anturajul fostului lider al PDM, a câștigat doar în 2019 26 milioane de lei de lei pentru prestarea serviciilor de curățenie în unele instituții ale statului.

La 17 august 2019, Luncașu a fost găsit împușcat din propriu pistol de model Astra, pe care îl deținea legal. Acesta era președinte al Clubului Oamenilor de Afaceri „Interdependența” și deținea acțiuni în mai multe firme de construcții, import de mobilă, producerea și exportul vinului și a produselor de tutungerie.

Numele lui Luncașu a figurat și în tranzacția de peste 154 de milioane de lei, prin care o firmă cipriotă a procurat clădirile din perimetrul străzilor Timiș și Bujorilor din Chișinău, imobile atribuite lui Plahotniuc.

8. Bogăția camuflată a procurorului municipiului Chișinău relatează inginerii financiare ale magistratului, în special, felul în care omul legii a construit, în mai puțin de un an, o casă impunătoare în localitatea Cheltuitori din comuna Tohatin, suburbie a Capitalei.  Imobilul, evaluat de experți în domeniu, la câteva milioane de lei, este înscris pe numele fiicei sale, Maria, care, la fel ca soțul ei, este funcționară publică și nu pare să aibă resurse pentru o astfel de proprietate.

Șeful Procuraturii municipale, cu salariu de funcționar public, este singurul întreținător în familie. El a recunoscut că și-a ajutat fiica și că are destui bani ca să își întrețină material copiii. Mai mult, casa din Tohatin, în care locuia anterior procurorul cu familia sa, nu mai apare în declarația pe venituri din 2018. 

9. Ceea ce nu a făcut justiția din Moldova au făcut magistrații greci: un fost expert internațional, condamnat la 2 ani de închisoare pentru pedofilie este a patra investigație care dezvăluie detalii despre o rețea de pedofilie în care erau implicați cetățeni din afara țării, printre care unii cu funcții înalte în structuri internaționale. Aceștia veneau în Republica Moldova pentru a abuza minori. Prima investigație, care a deconspirat rețeaua criminală, a fost realizată în 2011. Câtiva dintre abuzatori au fost ulterior condamnați, însă alții - cei cu funcții în alte state, justiția din Moldova i-a „ajutat” să scape de dosarele penale. Reporterii au urmărit subiectul și au readus în atenția publicului detalii despre cum a acționat justiția din Grecia și Danemarca, care, la opt ani de la deconspirarea rețelei, i-a condamnat pe doi dintre pedofilii care se desfătau cu minori din Republica Moldova. În Grecia justiția a acționat în baza unei plângeri făcute de o revistă care a preluat investigația realizată de jurnaliștii moldovei, iar în Danemarca justiția s-a sesiat după ce un cetățean respectabil în acea țară a mai abuzat doi copii.   

Politicianul grec activa aici în calitate de consilier în cadrul unei instituții de stat. În cadrul primei investigații realizată sub acoperire, „Ucigașii de îngeri”, CIJM a deconspirat rețeaua de pedofili, care oferea unor cetățeni străini minori pentru relații sexuale. În R. Moldova, Georgiadis a fost „scăpat” de pedeapsă penală. La 26 februarie 2019, Georgiadis a fost condamnat, în Grecia, la doi ani de închisoare. Până la condamnare, Georgiadis s-a implicat activ în campania electorală din toamna anului 2016, fiind cel care a gândit strategia electorală a partidului Nea Demokratia (Noua Democrație – n.r.),  principalul partid de opoziție din legislativul elen, cu 76 din cele 300 de mandate. Cunoscut drept mâna dreaptă a liderului de opoziție Kyriakos Mitsotakis, Georgiadis avea, până la dezvăluirile trecutului său din Moldova, o imagine publică impecabilă: pasionat de pian, muzică jazz și dedicat activităților sociale.

10. De la Filip pentru cuscri: Fără număr de la AIPA! dezvăluie valoarea banilor pe care i-a primit de la Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA) SRL Monicol, unul dintre cei mai importanți exportatori de miez de nucă din R. Moldova. Proprietarul firmei Monicol, Dumitru Vicol, nu este altcineva decât cuscrul fostului premier Pavel Filip.  SRL Monicol a început o relație fructuoasă cu statul după anul 2016, când cei doi au devenit rude. Grosul banilor livrați de AIPA către firma rudei premierului coincide cu anul căsătoriei celor doi copii. Valoarea subsidiilor pe care le-a primit Monicol din partea AIPA este una incertă.

Numele firmei Monicol a ajuns în atenția publică în 2018, în contextul reducerii considerabile a prețurilor de achiziție a miezului de nucă. La 7 august 2019, în cadrul unei ședințe a Guvernului, prim-ministra Maia Sandu a anunțat că reprezentanții mai multor companii ar fi plătit câte 50 de cenți „mită” Partidului Democrat, în perioada guvernării acestuia, pentru fiecare kilogram de miez de nucă destinat exportului.