Top 8 evenimente ale anului 2019 care au zguduit Justiția din Republica Moldova

Mariana Colun
03/01/2020

De la derapajele Curții Constituționale la scandalul în magistratură și la criza politică generată de numirea procurorului general, anul 2019 a fost marcat de evenimente care au zguduit Justiția din Republica Moldova. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă topul celor mai importante evenimente din justiție produse în anul care tocmai s-a încheiat.

Derapajele Curții Constituționale și demisia in corpore

Derapajele Curții Constituționale (CC) au început la mijlocul lunii mai 2019, când Curtea Constituțională a decis că șeful statului nu poate înainta un candidat pentru funcția de premier, în lipsa unui Parlament funcțional. Curtea a constatat că pentru a înainta un candidat la funcția de prim-ministru, șeful statului trebuie să aibă, pe de o parte un partener de dialog instituțional în persoana președintelui Parlamentului, iar pe de altă parte, să fie alese organele care fac posibilă convocarea Legislativului în ședințe. Mai mulți deputați au calificat hotărârea CC drept contrară Constituției. Ei au lăsat să se înțeleagă că decizia Înaltei Curți ar fi o comandă politică.

Ulterior, în seara zilei de 7 iunie, Curtea Constituțională a decis că Parlamentul trebuia să încheie formarea Guvernului pănă la data de 7 iunie 2019, inclusiv. Drept urmare, șeful statului, Igor Dodon, era obligat să dizolve Parlamentul, după 90 de zile de la data validării alegerilor parlamentare, și nu după trei luni, așa cum prevede Constituția. PSRM a calificat decizia Curții Constituționale drept tentativă de uzurpare a puterii în stat. 

În ziua următoare, la mai puțin de trei ore de la alegerea Zinaidei Greceanîi în funcția de președintă a Parlamentului, Curtea a declarat drept nelegitimă decizia respectivă precum și decretele semnate de Igor Dodon cu privire la învestirea unui nou Guvern condus de Maia Sandu. În aceeași zi, Parlamentul  a condamnat, cu votul a 61 de deputați din fracțiunile PSRM și Blocul ACUM, acțiunile juridice din 7 și 8 iunie ale Curții Constituționale, calificându-le drept abuzive și a cerut demisia tuturor judecătorilor din componența CC.

La 9 iunie, CC a decis suspendarea președintelui Igor Dodon pentru faptul că a refuzat să dizolve Parlamentul și să ceară organizarea de alegeri anticipate și l-a numit pe Pavel Filip să asigure interimatul funcției de șef al statului. 

După demisia Guvernului Filip, la 15 iunie, Curtea Constituțională și-a anulat hotărârile din 7-9 iunieCinci zile mai târziu, șeful Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, a demisionat din funcția de judecător și președinte al Curții. Ulterior, judecătorii Curții Constituționale au demisionat in corpore. Demisia judecătorilor Curții Constituționale a venit după verdictul dur al Comisiei de la Veneția, care a calificat drept „fără precedent” deciziile Curții din 7-9 iunie. 

Imixtiunea în actul justiției admisă de conducerea Curții Supreme de Justiție și a Judecătoriei Chișinău 

Președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, Nicolae Clima, șeful Inspecției Judiciare și Oleg Sternioală, membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, precum și alți trei vicepreședinți ai instanței din Chișinău, au fost înlăturați de la exercitarea funcțiilor administrative în luna iunie, după ce au fost acuzați de imixtiune în actul justiției. Toți magistrații revocați sau „înlăturați” de la exercitarea funcțiilor administrative au intrat, în ultimii ani, în vizorul jurnaliștilor de investigațieLa o lună distanță, ​Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia Consiliului Superior al Magistraturii prin care Ion Druță a fost înlăturat din funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Curtea de Apel Chișinău, prin aceeași hotărâre, l-a restabilit pe Radu Țurcanu în fruntea Judecătoriei Chișinău.

Lichidarea „Direcției a 5-a” a MAI 

Andrei Nastase
Andrei Năstase

La sfârșitul lunii iulie 2019, Direcția de Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, cunoscută drept Direcția a 5-a, a fost lichidată, în urma constatării mai multor abuzuri grave în cadrul acestei structuri.

„Am dispus o anchetă internă amănunțită cu privire la Direcția de Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, cunoscută ca Direcția a 5-a, iar constatările sunt extrem de grave. Direcția a 5-a era instrumentul de urmărire, interceptare și filare a celor care îndrăzneau să se opună bandei de infractori care se aflau la putere”, a declarat ministrul de atunci, Andrei Năstase. Acesta a mai menționat că angajații Direcției a 5-a au efectuat, în perioada 1 ianuarie 2017–8 iulie curent, 28.958 de operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal. Evaluarea internă, inițiată de ministrul de Interne, a relevat și faptul că înființarea și funcționarea Direcției a avut loc cu multiple abateri de la prevederile cadrului normativ în vigoare, iar regulamentul privind organizarea și funcționarea acestei structuri a scos în evidență suprapuneri și dublări ale unor competențe atribuite altor direcții ale INI. CIJM a relatat ulterior că cei mai mulți foști polițiști în structura respectivă au fost angajați ulterior la Ministerul Apărării, de către ministrul Pavel Voicu, care, în noiembrie, ,a preluat funcția de ministru al Afacerilor Interne, succedându-l pe Adrei Năstase.      

Concurs fraudat la numirea șefului Centrului Național Antuicorupție 

Ruslan Flocea

În iulie 2019 a fost organizat concursul pentru șefia Centrului Național Anticorupție. Zece candidați și-au depus dosarul, iar secretarul general al Președinției, Ruslan Flocea, care a acumulat cel mai mare număr de puncte în cadrul concursului, a fost desemnat director al CNA. Pe locul doi, după numărul de puncte, s-a plasat Cristina Țărnă, ex-directoarea adjunctă a CNA.

Ulterior, Sergiu Litvinenco, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, a publicat tabelul cu punctajul oferit de membrii Comisiei celor nouă candidați, care au trecut proba interviului. Distribuția punctelor arată că Ruslan Flocea a fost favorizat de deputații socialiști, membri ai Comisiei, dar și de parlamentarii democrați. De partea cealaltă, contracandidații lui Flocea au fost evaluați cu mai puține puncte, în special de deputații PSRM. Astfel, cel mai mare decalaj între punctele distribuite cadidaților la fotoliul de director CNA se atestă la parlamentara din fracțiunea socialiștilor, Alla Dolință. Ea a oferit 36 de puncte lui Ruslan Flocea, în timp ce toți ceilalți contracandidați ai acestuia au obținut între 4 puncte și 1 punct. Și colegii de fracțiune ai deputatei l-au favorizat vădit pe Ruslan Flocea, care până în prezent a fost secretarul general al Aparatului președintelui Dodon. Vladimir Țurcanu l-a notat cu 36 de puncte, distribuind între 8 și 3 puncte celorlalți candidați. Și Vasile Bolea l-a notat pe Flocea cu 36 de puncte, în timp ce concurenții acestuia au primit între 13 și 6 puncte. Întâmplător sau nu, și Grigore Novac i-a oferit 36 de puncte lui Ruslan Flocea, iar celorlalți participanți în concurs - între 11 și 4 puncte. Mai mulți politicieni și experți au calificat drept fraudare a concursului modalitatea prin care a fost selctat șeful CNA.     

Scandalul privind alegerea noii componențe a Curții Constituționale

După demisia in corpore a judecătorilor CC, Parlamentul, CSM și Guvernul au organizat concursuri de selectare a unor noi magistrați. Eduard Ababei și Serghei Țurcan au fost selectați, la 30 iulie, pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională din partea Consiliului Superior al Magistraturii. La concursul organizat de CSM inițial au depus dosarele 14 candidați. Ulterior, trei noi candidați s-au înscris în competiție, după ce CSM a extins perioada de depunere a dosarelor în concurs.

Guvernul i-a selectat, la 15 august, pe Liuba Șova, lector superior la Facultatea de Drept a USM, și pe Nicolae Roșca, șef al Departamentului Drept Privat al Facultății de Drept la USM și membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională din partea Executivului. Decizia Guvernului venea după ce, la 8 august, Comisia de concurs pentru selectarea candidaților nu a reușit să aleagă câștigătorii competiției. Întrucât punctajul acordat candidaților era foarte apropiat, membrii Comisiei au decis să propună Guvernului o listă de patru candidați care au obținut cele mai multe puncte: Liuba Șova, Eduard Serbenco, Vladimir Grosu și Nicolae Roșca. 

Deși inițial, Parlamentul i-a desemnat pe Nicolae Eșanu, secretar de stat la Ministerul Justiției, și Vladimir Grosu, ex-ministru al Justiției în Guvernul Gaburici, drept candidați pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională din partea Legislativului, ulterior, deputații Vlad Batrîncea, Alexandru Slusari și Mihai Popșoi au venit cu o inițiativă legislativă în adresa Comisiei juridice numiri și imunități din Parlament, prin care au propus alți doi candidați la funcția de judecători ai CC: ex-magistrata Domnica Manole și fostul președinte al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere. A doua zi, fără să fi fost anunțat din timp, Pulbere a fost schimbat cu deputatul socialist Vladimir Țurcan. Alături de Domnica Manole, acesta a fost votat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Legislativului. Ulterior, 13 organizaţii nonguvernamentale din Republica Moldova, între care și Centrul de Investigații Jurnalistice, s-au arătat îngrijorate de modul netransparent de numire a celor doi judecători la Curtea Constituţională de către Parlamentul Republicii Moldova. Într-o declarație făcută publică, organizațiile neguvernamentale menționau că „Un asemenea mod de numire, fără explicarea motivelor anulării rezultatelor concursului organizat anterior, bazat pe criterii politice, denotă ignorarea importanţei acestei instituţii şi subminează în continuare încrederea publică în independenţa Înaltei Curţi”.

La 19 august, magistrații Curţii Constituţionale l-au ales, în calitate de preşedinte al Curţii, pe judecătorul Vladimir Ţurcan. În aceeași zi, judecătoarea Curții Constituționale, Liuba Șova, a dezvăluit, într-o intervenție pentru postul Tv8, că alegerea lui Vladimir Țurcan în funcția de președinte al Curții ar fi fost aranjată și că ar fi primit „recomandări” de a vota într-un anumit fel. Magistrata a declarat că a primit un mesaj duminică, de la un angajat al Parlamentului, care îi sugerează să-l înainteze pe Vladimir Țurcan la funcția de președinte, iar cel din urmă o va numi președintă în absența lui.

Scandalurile din magistratură

Duelul dintre un grup de magistrați și CSM a început la 13 septembrie, când un grup din 87 de magistrați a cerut CSM să convoce, la 20 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor pentru ridicarea mandatelor celor pe care i-au ales anterior ca să-i reprezinte. Inițial, CSM a amânat examinarea petiției. Președintele interimar al CSM, Dorel Musteață, a declarat că deține informații că de colectarea semnăturilor s-ar fi ocupat magistrați „vizați în anchete penale” și că judecătorii ar fi fost induși în eroare și influențați să semneze”.

La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, format din judecătoarele Angela Bostan, Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi de la Curtea de Apel Chișinău, a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală. Peste patru zile, CSM s-a opus solicitării, argumentând că ar fi vorba de o manipulare a majorității magistraților de un grup restrâns care urmărește anumite interese.

În aceeași zi, același complet de judecată al Curții de Apel a emis o încheiere prin care s-a decis convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor, la 27 septembrie, ora 10.00, în sediul Casei Sindicatelor. Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de CSM împotriva Deciziei Curții de Apel Chișinău, din 20 septembrie. În același timp, CSM a lansat un apel către magistrați prin care îi anunță că nu există temei legal pentru a participa la această adunare. Experții au comentat în contradictoriu situația creată, însă majoritatea consideră că se încearcă blocarea reformelor în justiție, inițiate de Guvernul Sandu.

La 27 septembrie, peste 200 de magistrați moldoveni s-au prezentat la Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor. Deși inițial au anunțat că adunarea nu va avea loc, din lipsă de cvorum, la trei ore de la începutul ședinței, s-a întrunit numărul necesar de magistrați pentru ca ședința să fie una deliberativă. Șase membri ai CSM, aleși din rândul judecătorilor, au fost demiși, de magistrații prezenți la Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor. Ulterior, cinci membri ai CSM au contestat hotărârea Adunării Generale Extraordinare a magistraților din 27 septembrie, prin care le-au fost ridicate mandatele și au solicitat anularea deciziei. Membrii CSM, Dorel Musteață, Nina Cernat, Anatolie Galben, Luiza Gafton și Petru Moraru, au calificat decizia de revocare a lor drept una lovită de nulitate absolută, întrucât a fost luată în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor „convocate cu încălcarea vădită a prevederilor legale: fiind încălcată procedura de convocare a adunării, în lipsa unui temei legal, adunarea fiind nedeliberativă, cât și fiind încălcat dreptul majorității judecătorilor care au acordat votul de încredere membrilor CSM”.

La 22 octombrie a ieșit la iveală că președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, a expediat în adresa tuturor instanțelor un mesaj privind organizarea, pe 25 octombrie, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, asta deși agenda și convocarea Adunării ține, de fapt, conform legii, de competența CSM. Alexandru Gheorghieș, care a fost ales în calitate de președinte al Adunării Judecătorilor din 27 septembrie, preciza în mesajul expediat, că unul dintre subiectele de pe ordinea de zi se referă la alegerea noilor membri ai CSM, în contextul în care, la 27 septembrie, actualilor membri le-ar fi fost ridicate mandatele.

Ședințele CSM au fost blocate pe parcursul a două luni, întrucât nu se prezenta numărul necesar de membri pentru a fi stabilit cvorumul.

Criza politică generată de numirea procurorului general

Alexandr Stoianoglo

20 de candidați s-au înscris în concursul pentru funcția de procuror general, demarat la sfârșitul lunii septembrie. Ministerul Justiției a anunțat, la 29 octombrie, numele celor patru candidați rămași în cursa pentru fotoliul de procuror general: Oleg Crîșmaru, Vladislav Gribincea, Veaceslav Soltan și Alexandr Stoianoglo. Peste o săptămână, rezultatele concursului pentru funcția de procuror general au fost anulate. Olesea Stamate a anunțat în cadrul unui briefing de presă că unii candidați au fost apreciați disproporțional de către unii membri ai comisiei, fapt care a condus la influențarea rezultatelor finale. Ulterior, Guvernul Sandu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru noi modificări la Legea Procuraturii. Potrivit acestora, în locul comisiei de concurs, prim-ministrul ar fi cel care selectează lista scurtă pentru înaintarea către CSP. 

Deputații socialiști au depus ulterior moțiune de cenzură împotriva Guvernului Sandu. Deputații socialiști au acuzat Guvernul Sandu de faptul că ar încerca să controleze politic procuratura. Maia Sandu, la rândul său, a declarat că prin modificarea Legii Procraturii, prin care candidaturile la funcția de procuror general vor fi propuse  de către prim-ministru Consiliului Superior al Procurorilor, se înfăptuiește reforma justiției. În urma votării moțiunii de cenzură de deputații socialiști și democrați, Guvernul Sandu a căzut.

Odată cu intrarea în funcție a Guvernului Chicu, noul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, a recunoscut rezultatele concursului pentru funcția de procuror general, iar la 28 noiembrie, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au decis, în urma probei de interviu, să-l propună pe Alexandru Stoianoglo la funcția de procuror general. 

Verificările la procuraturile specializate

La 7 decembrie, procurorul general Alexandru Stoianoglo a dispus efectuarea de către două grupuri de procurori special desemnați a unui control complex al activității procuraturilor specializate – Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Obiectivele controalelor constau în verificarea și evaluarea activității acestor două unități specializate ale procuraturii pe toate dimensiunile de competență, conform unor indicatori concreți, menționați în dispoziții pentru perioada 2016 – prezent.

Viorel Morari
Viorel Morari

Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost transferat în funcția de procuror în Secția unificarea practicii în domeniul învinuirii în instanțele de judecată. În aceeași zi, el a atacat în instanța de judecată ordinul procurorului general prin care a fost realizat transferul. Totodată, el a contestat dispoziția lui Stoianoglo cu privire la efectuarea unui control amplu la Procuratura Anticorupție. Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, au respins ca fiind inadmisibilă cererea depusă de Morari. Decizia a fost confirmată și de Curtea de Apel Chișinău.

Verificările de la procuraturile specializate au generat un adevărat scandal în Procuratură. Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, l-a acuzat pe Viorel Morari că ar fi încercat să preia controlul asupra întregii procuraturi și să influențeze rezultatele concursului privind desemnarea procurorului general. Morari a respins învinuirile, calificându-le ca „supoziții nefondate”.

Potrivit lui Stoianoglo, Morari a fost repus ilegal în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, iar primul lucru pe care l-a făcut după revenire a fost să-l înlăture pe concurentul său, Nicolae Chitoroagă, fostul șef de la PCCOCS. „Primul lucru pe care l-a făcut a fost să se răfuiască cu Nicolae Chitoroagă, l-a arestat și l-a îndepărtat din funcție. A fost o vendetă între două procuraturi, erau grupări adevărate. Apoi Morari l-a numit pe unul dintre apropiații săi, Compan, șef interimar la PCCOCS și a început să controleze toată procuratura”, a declarat procurorul general.

Pe de altă parte, Viorel Morari susține că acțiunile întreprinse împotriva sa de către conducerea Procuraturii Generale, în ultimul timp, ar face parte dintr-un scenariu regizat din umbră de persoane influente ale căror interese au fost atinse. Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție a adus argumentele sale pentru a respinge acuzațiile aduse de Stoianoglo. „Cum să contribui eu la demiterea lui Chitoroagă, dacă el singur și-a anunțat demisia, iar eu nu eram atunci în funcție și situația mea era incertă? Ulterior, după ce am fost repus în funcție, a fost intentat dosar pe numele lui Chitoroagă. Dar nu noi ne-am autosesizat la investigația jurnalistică despre el, ci Procuratura Generală, iar noi am executat indicațiile superiorilor. Sau cazul Vento. Apărătorii au fost în drept să ceară recuzarea procurorilor Anticorupție dacă au avut suspiciuni. Dar nu au făcut-o”, a precizat omul legii.

Mariana Colun
03/01/2020




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii