Sectorul bancar din Republica Moldova a creat condiții pentru transformarea țării într-o spălătorie regională de mijloace financiare de provenienţă dubioasă, începând cu anul 2005. De asemenea, vulnerabilitățile sectorului au fost utilizate pentru stoarcerea resurselor financiare din rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei în 2014, furtul miliardelor, cu o convertire ulterioară a datoriilor şi golurilor în datorie de stat. Acestea sunt concluziile la care au ajuns experții Transparency International-Moldova, într-un studiu realizat recent.

Potrivit experților, cele întâmplate în sectorul bancar au generat riscuri majore pentru securitatea statului, a sistemului financiar, dar şi pentru cetăţeni în parte. „Aceste riscuri sunt generate de tranzitarea şi extragerea resurselor financiare ale Republicii Moldova, ale cetăţenilor care muncesc inclusiv peste hotare, şi plasarea lor în zone off-shore, în bănci comerciale riscante, de mâna a doua, într-o jurisdicţie aflată sub efectul sancţiunilor internaţionale (Federaţia Rusă)”, se arată în studiul Transparency International.

Potrivit sursei, sectorul bancar este controlat de câteva grupuri de interese, generând riscuri suplimentare. Sunt evidente lipsa transparenței în raport cu beneficiarii efectivi finali, expunerile mari faţă de unii clienți, creditarea persoanelor afiliate în portofoliile băncilor, precum și creditele neperformante mari în rezultat. Nu e vorba doar de băncile în proces de lichidare. În opinia experților, riscurile de contaminare a sistemului financiar persistă. Alte câteva instituţii financiare pot fi parte ale aceluiaşi scenariu pe viitor, nu doar din sectorul bancar, dar şi în asigurări, leasing şi asociaţii de economii şi împrumut. Banii cetăţenilor încredinţaţi acestor entităţi sunt în pericol, în mare parte, din cauza complicităţii autorităţilor statului cu diferite grupuri de interese care administrează fluxurile financiare din Republica Moldova.

Referindu-se la cazul Băncii de Economii, experții constată că banca deţinută majoritar de către stat este un exemplu clar de raider, devalizare și decapitalizare aplicate de câteva grupuri de interese, lucruri amplificate din 2011 cu atac raider asupra celor 18,5% pentru a intra în acţionariatul BEM.

„BEM a fost atacată cu scopul lipsirii statului de pachetul majoritar în două etape regizate diferit. Evoluțiile recente ale sectorului financiar-bancar local scot în evidență două etape distincte de erodare a siguranței sectorului, care la un moment dat s-au intercalat:

2005-2014 – spălătoria banilor de provenienţă ilicită şi dubioasă din regiune prin sistemul bancar cu ajutorul sistemului judecătoresc şi sub protecţia/îndrumarea/ghidarea a celor de la putere;

2014-2016 – furtul miliardelor din sistemul bancar, inclusiv din BNM, cu convertirea golurilor create în datorie de stat, pusă pe umerii cetăţenilor simpli, furtul fiind conceput și realizat de grupuri de interese cu participarea reprezentanţilor elitelor politice, în condiţii de captivitate a instituţiilor statului şi a conducătorilor acestora, vulnerabili şi şantajabili”, constată experții. Ei enumeră și mai multe modificări legislative care au fost determinante şi au transformat Moldova într-o spălătorie regională de proporţii.

În cadrul aceluiași studiu, Transparency International observă că sunt cunoscute multiple alte cazuri de utilizare a băncilor din Republica Moldova în scheme de spălare de bani, asupra cărora sunt pornite investigaţii internaţionale, inclusiv în SUA. Lista băncilor implicate din Republica Moldova este în creştere, dau alarma experții.