Cadrul legal privind ststemul de petiționare, revizuit în 2018, este complex și dificil de înţeles pentru cetăţenii simpli, instrucţiunea privind ţinerea lucrărilor de secretariat privind petiţiile este învechită, iar managementul sistemului de petiţionare este lacunar, întrucât nu există un control suficient asupra lucrului cu petiţiile şi asupra legalităţii examinării acestora. În același timp, nu se aplică sancţiuni pentru abaterile admise, nu se publică rapoartele privind examinarea petiţiilor şi primirea în audienţă, iar personalul abilitat cu evidenţa şi examinarea petiţiilor nu este suficient instruit. Sunt constatările unui raport elaborat de Transparency International Moldova, care a monitorizat cum funcționează sistemul de petiționare în 12 instituții publice. 

Deşi entităţile trebuie să dispună de un regulament intern pentru a ţine evidenţa înregistrării, examinării petiţiilor şi primirii persoanelor în audienţă, doar două treimi din entităţile monitorizate susţin că au atare regulamente, majoritatea din ele nefiind actualizate, spun experții.

Potrivit entităţilor monitorizate, în 2018-2019 acestea au înregistrat circa 53 de mii de petiţii. Dintre acestea, au fost examinate în jur de 48 de mii de petiţii, din ele circa 6% – cu depăşirea termenului. „Cei mai înalţi indici ai petiţiilor examinate cu depăşirea termenilor se atestă la MSMPS (în medie pe 2018-2019 – 17,7% din totalul petiţiilor examinate), MECC (15,7%), MJ (10,6%), MF (9,7%), MEI (17,7% în 2018). Este de remarcat că în entităţile enunţate n-au fost aplicate sancţiuni pentru neexaminarea în termen a petiţiilor”, se mai arată în raport.

Autorii raportului remarcă faptul că doar Ministerul Afacerilor Interne a informat că a identificat abateri în domeniu şi a aplicat 16 sancţiuni în 2019, inclusiv doi funcționari au fost sancţionaţi disciplinar, în cazul a nouă a fost redus sporul de performanţă, patru angajaţi au fost atenţionaţi, iar în cazul unuia a fost întocmit proces-verbal.

„Toate entităţile au comunicat că utilizează în scopul informării petiţionarilor paginile web, unele din ele şi panourile de informare din incintă, în Serviciul Vamal informaţiile sunt oferite şi la Centrul de Apel. Verificarea repetată a paginilor web arată că în MAEIE orarul audienţelor lipseşte, iar în MAI, MADRM, APP, SFS – acesta nu este actualizat/nu corespunde prevederilor legii. Într-o serie de autorităţi la rubricile ce ţin de petiţii în calitate de acte normative relevante sunt indicate acte abrogate (MAEIE, MAI, MF, MSMPS, APP). Controlul efectuat de Cancelaria de Stat privind funcţionarea sistemului de petiţionare în autorităţile guvernamentale, inclusiv entităţile monitorizate pare a fi insuficient: nu există un sistem de indicatori care ar permite evaluarea performanţelor entităţilor publice; sistemul informațional automatizat utilizat nu permite generalizarea datelor despre funcţionarea sistemului de petiţionare şi evaluarea performanţelor manageriale; raportul privind rezultatele controlului respectării de către entităţi a legislaţiei din domeniu nu este publicat pe pagina web a Cancelariei; subiectele ce ţin de funcţionarea sistemului de petiţionare nu sunt puse în discuţie la şedinţe de Guvern”, se mai arată în raportul Transparency International Moldova.

Raportul integral poate fi accesat aici.

Monitorizarea a fost efectuată în iulie–septembrie 2020, la 12 autorități, inclusiv patru entităţi din subordine cu risc sporit de corupţie: Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Agenţia Proprietăţii Publice, Poliţia de Frontieră.