Contraofensiva Ucrainei în Rusia întărește pozițiile Kievului pentru a impulsiona negocierile de pace, chiar dacă Kremlinul refuză să-și trimită diplomații la întâlniri față în față.

Modelul pactului de pace discutat din ce în ce mai mult la Kiev se inspiră din acordul din iulie 2022, scrie Politico.eu. Negocierile de acum doi ani au permis Ucrainei să reia exporturile de cereale din Marea Neagră. În acest format diplomatic, Rusia și Ucraina au lucrat la acorduri separate, supravegheate de ONU și Turcia ca intermediari, fără un acord direct Moscova-Kiev.

La Kiev, se crede că ocuparea teritoriului rus, în regiunea rusă Kursk, de către trupele ucrainene a întărit poziția de negociere a Ucrainei.

„În regiunea Kursk, putem vedea clar cum instrumentul militar este folosit în mod obiectiv pentru a convinge [Rusia] să intre într-un proces echitabil de negociere”, a declarat consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoleak la sfârșitul săptămânii trecute.

Președintele rus Vladimir Putin a insistat însă că nu are chef să vorbească.

„Despre ce fel de negocieri putem vorbi cu oameni care atacă fără discernământ populația civilă și infrastructura civilă sau încearcă să creeze amenințări la adresa instalațiilor nucleare? Despre ce putem vorbi cu ei?”, a spus Putin fără nicio urmă de ironie, în contextul în care Rusia a șters de pe fața pământului orașe ucrainene, a ucis civili și a recurs la șantaj în cazul centralei electrice Zaporijia ocupate de Rusia.

„Acesta este planul pe care îl urmărim”, a spus un oficial apropiat al biroului prezidențial ucrainean, vorbind sub condiția anonimatului.

Baza pentru ceea ce își dorește Ucraina este un plan în 10 puncte elaborat de președintele Volodimir Zelenski în 2022 – care acoperă o serie de subiecte precum securitatea alimentară și energetică, restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei și retragerea trupelor ruse.

Acest format s-a accelerat acum, iar Andri Iermak, șeful biroului președintelui și principalul oficial de politică externă al lui Zelenski, a spus publicației „Evropeiskaia Pravda” că zece grupuri de lucru – inclusiv ambasadori și experți – au fost înființate pentru a elabora planuri de acțiune și calendare.

Iermak a ridicat, de asemenea, acordul cu Marea Neagră ca un format potențial: „Nu am avut negocieri cu Rusia. Am avut negocieri cu Turcia și ONU, iar ei au negociat cu Rusia. A fost un succes. Coridorul a funcționat timp de un an – au existat multe probleme, dar a funcționat. Trebuie să recunoaștem că ar putea fi folosit din nou.

Dar mai este un drum lung până la Kiev. Trebuie să lucreze la un plan de pace comun cu țările care au convenit să o ajute să implementeze trei puncte inițiale ale formulei de pace – securitatea nucleară și energetică, securitatea alimentară și întoarcerea prizonierilor – convenite în timpul primului summit pentru pace din Elveția, în iunie.

Zelenski dorește să obțină o propunere comună de pace din întâlnirile inițiate de Ucraina în timpul acelui summit. Țările prietenoase cu Rusia care participă la implementarea programului de pace ar trebui să își prezinte propunerile la Moscova în timpul celui de-al doilea summit de pace pe care Kievul vrea să-l organizeze până la sfârșitul acestui an.

Dar Rusia a spus deja că nu va participa la acel summit și a numit formula de pace a Ucrainei „complet inacceptabilă”.

Așadar, ucrainenii au decis că Moscova are nevoie de ceva încurajare, spunând că raidurile asupra Rusiei se vor opri atunci când se va asigura un acord de pace.

„Cu cât Rusia este de acord mai devreme cu restabilirea unei păci juste, în special, bazată pe o formulă de pace care duce la o astfel de pace, cu atât mai repede se vor opri raidurile forțelor de apărare ucrainene pe teritoriul Rusiei”, a spus Gheorghi Tihii, un oficial ucrainean la un briefing la Kiev săptămâna trecută.

Turcia a ascuns dorința sa de a acționa din nou ca intermediar pentru a asigura un acord de pace. „Turkia, ca întotdeauna, este pregătită să faciliteze procesul”, a declarat ministrul de externe Hakan Fidan în iunie. „Nu ne vom sfii să depunem eforturi suplimentare”.

POLITICO a contactat ministerul turc de externe pentru comentarii suplimentare, dar nu a primit niciun răspuns.