Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în anul 2024, cea mai mare parte a cheltuielilor de consum din Moldova a fost destinată produselor alimentare și băuturilor nealcoolice, reprezentând 39,9% din total. Comparativ, în Uniunea Europeană, în anul 2023, media cheltuielilor pentru această categorie a fost de doar 14,3% din totalul cheltuielilor gospodărești. Această discrepanță arată că mai mult de o treime din cheltuielile de consum ale moldovenilor sunt alocate strict necesităților de bază, ceea ce sugerează că veniturile disponibile sunt insuficiente pentru alte tipuri de cheltuieli, limitând astfel posibilitățile pentru economii sau pentru un trai mai confortabil.

Conform datelor publicate de BNS, în anul 2024, venitul mediu lunar pe o persoană a fiind de 5.283,8 lei, marcând o majorare de 7,5% față de anul precedent. În ceea ce privește cheltuielile de consum, acestea au constituit, în medie, 4.407 lei lunar pe persoană, reprezentând o creștere de 3,7% comparativ cu anul 2023. Este important de menționat că aceste cheltuieli sunt influențate de mărimea gospodăriei; de exemplu, în gospodăriile formate dintr-o singură persoană, cheltuielile medii lunare pe persoană sunt de 1,8 ori mai mari decât în cele cu cinci sau mai multe persoane

Structura cheltuielilor de consum relevă că cea mai mare parte a acestora a fost destinată produselor alimentare și băuturilor nealcoolice, reprezentând 39,9% din total.

Alte categorii semnificative de cheltuieli includ:​

-Locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2%​

-Îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%​

-Transport – 7,6%​

Totodată, datele statistice relevă că fiecare al zecelea moldovean alocă o treime din venitul său pentru întreținerea locuinței.

​În ceea ce privește sursele de venit, activitatea salarială a contribuit cu 55,8% la veniturile disponibile totale. Alte surse importante au fost prestațiile sociale (20,9%) și transferurile din afara țării (10,2%).

Se observă diferențe între mediul urban și cel rural; de exemplu, în mediul urban, veniturile din activitatea salarială au reprezentat 65%, în timp ce în mediul rural această pondere a fost de 44,4%

Gospodăriile din mediul urban au alocat mai multe resurse pentru transport, îmbrăcăminte și încălțăminte, sănătate, servicii ale restaurantelor și hotelurilor, recreere, cultură și educație. În schimb, în mediul rural, cea mai mare pondere în structura cheltuielilor revine costurilor pentru locuință, apă, electricitate, gaze, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței, precum și telecomunicațiilor.