Centrul de Investigații Jurnalistice a susținut vineri, 7 iunie, o nouă ședință a Clubului Jurnaliștilor de Investigație, cu tema „Dosare împotriva avocaților. Care este rolul procurorilor?”. În cadrul acestui eveniment, jurnaliști și activiști civici au discutat cu avocații Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi despre abuzurile admise împotriva lor de către procurori pentru faptul că au descoperit o schemă criminală prin care oamenii vulnerabili sunt deposedați de imobilele lor.

Avocații Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi denunță o politică de stat, care ar avea drept scop să reducă la tăcere avocații. Mai exact, ei au relatat jurnaliștilor cazul unui cetățean al R. Moldova, care și-a dobândit cetățenia SUA și care își revendică dreptul la moștenire asupra unei case din mun. Bălți. Apărătorii au constatat că un fost angajat al Comisariatului de Poliție din Bălți, în grad de locotenent-colonel, recurgând la mai multe nereguli, a pus mâna pe un imobil după ce l-a cumpărat, chipurile, de la o persoană contra sumei de 1.000 de euro. De fapt, în aceeași zi, în care a fost perfectată recipisa, proprietarul se afla la Spitalul de Psihiatrie din Bălți.

Seria de procese împotriva celor doi avocați a pornit după denunțarea acestui caz la procuratură. Angajații acesteia, la rândul lor, au deschis un dosar numai că urmărirea penală pe numele angajatului poliției a început să treneze. În loc să elucideze a acest caz, spun apărătorii, procurorii au deschis un dosar pe numele lor, pentru fals în declarații, conform art. 352, alineatul 1. „Această normă urmărește tragerea la răspundere a persoanelor care comit falsuri în acte publice, falsuri în declarații ce au consecințe juridice. Un avocat nu poate fi tras la răspundere pentru expunerea poziției clientului său”, a observat Maxim Belinschi.

După decizia Curții Constituționale, avocații au avut o întâlnire cu procurorul general Eduard Harunjen, care le-a comunicat că în cazul lor se va pronunța instanța, ignorând decizia Curții Constituționale. În pofida Amicus Curiae, a deciziei Curții Constituționale și a reacțiilor organismelor internaționale, procuratura a continuat să meargă împotriva avocaților, susținând în continuare învinuirea.

 

La 23 decembrie 2015, procurorii au expediat cauza în instanța de judecată. Ca rezultat, cei doi avocați s-au pomenit în 2016 cu statut de inculpați. „Am devenit inculpați pentru că am expus poziția clientului nostru. Am sesizat Curtea Constituțională, care, prin decizia din 22 mai 2018, a sistat procesul pe motiv că instanțele de judecată și de urmărire penală nu sunt organe vizate de art. 352 (1).”

După decizia Curții Constituționale, avocații au avut o întâlnire cu procurorul general Eduard Harunjen, care le-a comunicat că în cazul lor se va pronunța instanța, ignorând decizia Curții Constituționale. În pofida Amicus Curiae, a deciziei Curții Constituționale și a reacțiilor organismelor internaționale, procuratura a continuat să meargă împotriva avocaților, susținând în continuare învinuirea.

La 7 februarie 2019, la rândul său, Curtea Supremă de Justiție a dispus că avocații nu pot fi trași la răspundere penală în baza articolului de 352 (1). Chiar după decizia Curții Supreme de Justiție, urmărirea penală a continuat în cazul lor. Au urmat două ședințe de judecată după decizia Curții Supreme de Justiție, care este obligatorie inclusiv pentru procurori.

În consecință, apărătorii au fost nevoiți să ceară tragerea la răspundere penală pentru această ilegalitate. „La 3 iunie, ne-am pomenit cu o ordonanță a procurorului emisă în baza art. 275, punctul 9, Cod de procedură penală, care prevede încetarea urmăririi penale, dar fără reabilitare. Chipurile, noi am comis o ilegalitate, dar urmărire a încetat din alte considerente. Or această decizie nu este corectă. Avocații nu pot fi trași la răspundere pentru declarațiile făcute în apărărea clienților lor.”

„Am realizat că am deranjat pe cineva de la Bălți, poate pe un judecător. Este vorba de o schemă criminală, prin care se urmărește să se pună mâna pe imobile ale persoanelor vulnerabile”, bănuiesc ei.

În opinia celor doi avocați, această decizie are drept scop evitarea tragerii la răspundere a procurorului care a pornit urmărire penală, a procurorului care a susținut aceste ordonanțe, precum și a procurorului general Harunjen, care a susținut aceste ilegalități. „Deci, procuratura nu solicită achitarea noastră, ci încetarea procesului. Noi solicităm achitarea noastră și tragerea celor vinovați la răspundere”, a subliniat Maxim Belinschi.  

În asemenea condiții, procuratura a demarat o nouă acțiune împotriva lor, invocând presupusa falsificare a contractului de asistență juridică. „Ei au pornit această acțiune deși dispunem de procuri autentificate la notar și apostilate, precum și de comunicarea cu clientul nostru prin poșta electronică, Skype și alte mijloace mandate de clientul nostru.”

În pofida tututor acestor probe, au subliniat ei, Procuratura Anticorupție a pornit un alt dosar penal împotriva lor, care a fost trimis la Bălți. Între timp, Procuratura Anticorupție a încercat să ridice de la ei contractul de asistență juridică. „Noi am refuzat să îl oferim, deoarece sunt informații cu caracter confidențial. Am contestat ordonanța procurorului anticorupție la judecătorul de instrucție, care ne-a admis plângerea și a anulat ordonanța procurorului din Procuratura Anticorupție.”

Cu toate acestea, procurorul a atacat decizia judecătorului de instrucție la Curtea de Apel Bălți, care a respins recursul procurorului. În definitiv, avocații spun că nu știu soarta celui de-al doilea dosar. „Am realizat că am deranjat pe cineva de la Bălți, poate pe un judecător. Este vorba de o schemă criminală, prin care se urmărește să se pună mâna pe imobile ale persoanelor vulnerabile”, bănuiesc ei.

Reprezentanții procuraturii nu au dat curs invitației Centrului de Investigații Jurnalistice de participa la această ședință a Clubului de presă.