Verdict dur dat de CNA proiectului de lege privind statutul limbii ruse pe teritoriul R. Moldova: „E un pericol iminent la adresa orânduirii sociale și bazele statalității”

Mariana Colun
15/12/2020

Proiectul de lege elaborat de un grup de deputați din fracțiunea PSRM, care prevede acordarea statutului de limbă de comunicare interetnică limbii ruse și folosirea acesteia pe teritoriul Republicii Moldova la același nivel cu limba română, este criticat în termeni duri de experții Centrului Național Anticorupție. Potrivit expertizei CNA, proiectul de lege constituie un pericol iminent la adresa orânduirii sociale și bazele statalității Republicii Moldova, ar putea duce la conflicte între etnii, iar implementarea lui implică resurse financiare suplimentare considerabile din bugetul de stat.

Într-o expertiză a proiectului, realizată de Direcţia legislaţie şi expertiză anticorupţie a CNA, se arată că proiectul conține numeroși factori de risc și riscuri de corupție generați de concurenţa normelor de drept, lacune de drept, promovarea intereselor contrare interesului public, norme irealizabile.

Autorii expertizei notează că din nota informativă nu poate fi dedus scopul proiectului. Mai mult ca atât, nota informativă se referă la alt proiect, și anume la proiectul legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republica Moldova.

„În perspectivă se vede că, sub pretextul susținerii și promovării intereselor minorităților naționale, de fapt proiectul susține refuzul, ignorarea acestora în ceea ce privește cunoașterea limbii oficiale a statului în care s-au născut și locuiesc, prin ce intimidează majoritatea populației Republicii Moldova, vorbitoare de limbă română. Prin urmare, promovarea intereselor menționate supra este în detrimentul interesului public general”, constată autorii expertizei.

În același timp, proiectul actului normativ nu dispune de argumentare juridică. „Autorii proiectului de lege n-au prezentat informații relevante, concludente și justificative, argumentate din punct de vedere juridic, cu exemple statistice, care să demonstreze existența unei/unor probleme a reprezentanților minorităților naționale, pe motivul apartenenței acestora la o anumită naționalitate cu care se asociază, manifestate prin: marginalizarea în cadrul societății; imposibilitatea comunicării cu organele administrației publice; neînțelegerea informației care li se comunică; intimidarea intenționată a limbii ruse, interzicerea comunicării în limba rusă etc”, se mai arată în expertiza CNA.

Nu în ultimul rând, notează experții, implementarea proiectului implică resurse financiare suplimentare considerabile din bugetul de stat, inclusiv timp de muncă și resurse umane, necesare pentru traducerea în limba rusă a actelor oficiale întocmite/emise/adoptate, resurse care ar putea fi folosite pentru realizarea altor obiective ale entităților publice.
 

„Totodată, normele proiectului contravin reglementărilor în vigoare, care nu reglementează obligativitatea cunoașterii limbii ruse la încadrarea în serviciul public. Acest fapt, la aplicare, va genera abuzuri din partea angajatorilor. Înțelegerea limbii ruse, fără traducător și capacitatea ținerii unui dialog în această limbă, nu presupune neapărat și posedarea, de către agenții publici, a aptitudinilor necesare pentru întocmirea exactă și corectă (cu respectarea normelor ortografice) a actelor oficiale sau traducerea informațiilor solicitate. Acest lucru poate fi efectuat doar de către traducători autorizați, serviciile cărora sunt prestate contra plată.

Cert este faptul că implementarea normelor propuse de autori în proiect nu va stimula minoritățile naționale de a cunoaște limba oficială a țării în care locuiesc, existând un eventual risc de apariție a conflictelor între etniile de pe teritoriul Republicii Moldova. Prin urmare, conchidem că implementarea proiectului constituie un pericol iminent la adresa orânduirii sociale și bazele statalității Republicii Moldova.

Mariana Colun
15/12/2020



Become a Patron!

Comentarii