Video // Este sau nu justiţia din Republica Moldova instrument de presiune asupra oamenilor de afaceri?

Anticoruptie.md
15/05/2017
CIJM

Instituțiile de drept și instanțele de judecată naționale sunt folosite în unele cazuri pentru a face presiune asupra agenților economici incomozi guvernării sau concurenților. Cel puțin două astfel de cazuri au fost discutate în cadrul unui club de presă organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice. Procurorii prezenți la eveniment nu au exclus existența acestui fenomen, dar au atenționat că de multe ori agenții economici de plâng de presiuni din partea organelor de drept atunci când acestea încearcă să aducă aceste afaceri în albia legalității.

Alexandru Machedon, patronul unei companii de telecomunicații, a declarat în cadrul clubului de presă că de cel puțin patru ani se simte hărțuit de instituțiile de stat. Toate problemele ar fi pornit după ce, în 2013, i s-a cerut să scoată Jurnal TV din grila de programe. „Atunci imediat a venit un control de la Inspecția Financiară, care poate face controale la agenții economici doar în situații excepționale. Apoi am început să fim bombardați cu dosare. Astăzi avem 38 de dosare administrative, civile și penale. Am fost acuzați de tot ce vreți, de la retransmitere ilegală a unor posturi tv, până la pedofilie. Mi s-au transmis mesaje prin colegi că dacă nu voi înceta să îmi exprim poziția critică față de guvernare, voi fi reținut și arestat. Asta se întâmplă săptămânal”, a declarat omul de afaceri.

Ex-judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Tatiana Răducanu, șefa Direcției juridice a companiei de telecomunicații, a semnalat că în urmă cu patru ani a fost emisă o ordonanță de pornire a urmăririi penale în privința activității companiei. „Această ordonanță ne afectează reputația. Noi ne ducem să luăm credite la bancă - ne spun că avem dosare penale, vorbim cu investitorii străini – aceeași problemă. Acest dosar e  drept pretext de mai multe instituții pentru a face controale. Chiar dacă rezultatele acestor controale arată că  nu s-a depistat nimic, nu este luată o decizie cu privire la această ordonanță”, a explicat Răducanu.

Îndoitu, director al unei uzine de producere a cărămidei, a precizat că în cazul său, în operațiunea de falimentare a afacerii pe care o administrează a fost implicat chiar fostul viceprocuror general Eugen Rusu. „Cele mai grave lucruri au început în 2009. La un moment dat, s-au început controale pe care nu le-am înțeles. Mi-au fost deschise dosare penale pentru ce vrei, apoi și pe numele angajaților companiei.  Ca să deții monopol pe o piață e suficient să ai relații în instituții de stat și poți face orice. Eu am încercat să lupt împotriva lor. Am trimis zeci de plângeri la procuratură și nicio soluție. Pierderile pe care le-am suportat sunt de 500 de milioane de lei, bani din care puteau fi plătite impozite”, a precizat businessmanul.

Drept răspuns la acuzații, șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a precizat că dincolo de presiunile pe care le semnalează agenții economici există și altfel de probleme, când antreprenorii, prin scheme, se eschivează de la achitarea impozitelor, desfășoară ilegal activitatea de antreprenoriat, au supra-venituri din care își cumpără proprietăți luxoase și nu achită taxe la stat.

„Acum s-a majorat volumul de impozite percepute. Sigur că există nemulțumiri din partea antreprenorilor care se plâng că sunt presați, pentru că așa înțeleg ei măsurile pe care le întreprindem pentru a-i aduce pe calea legală. Ce n-am face, suntem criticați. Oamenii nu vor să depună sesizări atunci când sunt comise abuzuri împotriva lor, noi nu putem reține funcționari neîntemeiat”, a explicat procurorul cercul vicios care s-a format.

Procurorul adjunct al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Vitalie Busuioc, a explicat că în multe cazuri agenți economici sunt afectați de dosare penal puse pe rol urmare a sesizărilor altor agenți economici. Totuși, a explicat sursa, în ultimul an instituția pe care  o reprezintă a instrumentat dosare ample care vizează nu agenți economici individuali, ci a documentat activitatea tuturor agenților economici de pe un domeniu. „Dosar în domeniul transportarea pasagerilor au fost documentați 90 % din agenții economici care activează în domeniu. În acest caz, nu putem vorbi de justiție selectivă”, a mai spus Busuioc.

Întrebat despre ce ar trebui să facă agenții economici care suportă pierderi din cauza unor dosare penale care nu se încheie cu nimic, șeful Procuraturii Anticorupție a explicat că în acest caz, agenții economici pot cere, după soluționarea cazului, repararea prejudiciului cauzat, prin acțiuni ale organului de urmărire penală sau instanța de judecată. Ulterior, în ordine de regres, acești bani urmând a fi recuperați de la cei care au cauzat prejudiciul. Cât privește cazurile de presiuni, Morari afirmă că acestea trebuie semnalate la CNA și Procuratura Anticorupție.

Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie s-a desfăşurat în cadrul proiectului în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Anticoruptie.md
15/05/2017

Comentarii