Președinta Maia Sandu a semnat Decretele de numire în funcție a trei judecători la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Stela Procopciuc, Diana Stanilă și Viorica Puica.

Stela Procopciuc a fost detașată temporar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe 6 martie a promovat și evaluarea Comisiei Vetting. A activat la Curtea de Apel Bălți din anul 2007, ocupând din 2021 și funcția de vicepreședintă interimară a instanței.

În luna martie curent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a desemnat-o în calitate de președintă interimară a instanței supreme.

Viorica Puica este magistrată din 2002 şi a activat doar la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica.

În 2020, CSM a propus Parlamentului numirea judecătorului Viorica Puica în funcția de judecător la CSJ, înaintând proiectul hotărârii. Comisia Juridică, numiri și imunități a Parlamentului a respins candidatura magistratei. Patru deputați PSRM și deputatul democrat Eugeniu Nichiforciuc au votat împotriva promovării magistratei, ceilalți membri ai comisiei s-au pronunțat pentru. Viorica Puica nu a fost invitată la ședința comisiei, iar candidatura ei nici nu a fost discutată, chiar dacă legea obligă membrii comisiei să-și argumenteze deciziile.   

În cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din 28 aprilie 2023, Viorica Puica a fost desemnată președinte al adunării. Ulterior, magistrata și-a înaintat candidatura pentru a fi transferată temporar pe post de judecător la CSJ. A obținut funcția temporară, iar la câteva luni distanță a fost propusă pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al CSJ. 

CSM a propus-o pe Puica în funcţia de judecător la Curtea Constituţională pe 24 noiembrie 2023, cu un mandat de șase ani.

Diana Stănilă a fost numită judecător la Curtea de Apel Bălți în mai 2017. În 2023 a fost transferată temporar la Curtea Supremă de Justiție, iar în luna martie a aceluiași an a promovat evaluarea externă.  

Membrii Comisiei au cerut explicații suplimentare la mai multe aspecte care se referă în special la maniera în care magistrate și-a privatizat apartamentul pe îl deține în Bălți, achiziționarea unităților de transport, dar și a unui apartament în Chișinău. Toate aceste tranzacții au avut un punct de convergență – prețurile mici.