Violența în familie ia proporții în Republica Moldova // Circa 13 mii de cazul înregistrate în 2020

Cornelia Cozonac
15/10/2021
Captura

Numărul de cazuri de violență în familie este în creștere în ultimii ani. În anul 2020, autoritățile au fost sesizate în 12.970 de cazuri de violență în familie, cu peste 1100 de cazuri mai multe decât în anul 2019 și cu aproape 2000 de sesizări  mai multe decât în anul 2018. Cel puțin asta arată datele unui studiu realizat de Centrul de Drept al Femeilor, în regiunile Soroca, Criuleni, Cimișlia și Comrat. 

Chiar dacă numărul de cazuri de violență în familie e în creștere, organele de drept au pornit un număr de câteva ori mai mic de cauze penale împotriva agresorilor pe infracțiuni legate de violența domestică.  Anul trecut, procurorii au condus urmărirea penală în 866 de cauze penale, cu peste 100 mai puține decât în anul 2019, când s-au pornit 969 de cauze penale. Această tendință este condiționată de modificările legislative operate în anul 2016, inclusiv completarea Codului contravențional cu un articol nou, care prevede că „maltratarea sau alte acţiuni violente, comise de un membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, care au provocat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale, se sancţionează cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore sau cu arest contravenţional de la 7 la 15 zile”.

Studiul „Evaluarea răspunsului sistemului de justiție penală la cazurile de violență în familie”, realizat cu suportul PNUD Moldova și al Ambasadei Suediei, a mai constatat, între altele, că victimele violenței în familie provin cel mai des din medii social defavorizate și cunosc foarte puțin despre serviciile la care pot apela și nu au cunoștințele juridice necesare pentru a-și apăra drepturile, ceea ce le împiedică să se adreseze în instanța de judecată; sancțiunile aplicate pentru încălcarea ordinelor de restricție de urgență sunt prea blândă, din care cauză agresorii recidivează. Modul de organizare a proceselor de judecată nu oferă victimelor violenței în familie o protecție contra intimidărilor din partea altor participanți la proces, în special, atunci când victima este nevoită să aștepte începerea procesului sau deliberarea în holul judecătoriei. Dependența financiară de agresor și insuficiența surselor financiare necesare pentru deplasarea în centrul raional, pentru a accesa serviciile disponibile victimelor, precu și numărul insuficient de servicii gratuite acordate victimelor violenței în familie, fac ca victimele să nu comunice despre situațiile pe care le trăiesc. 

Studiul a scos în evidență și faptul că, cel mai frecvent, victime ale violenței în familie sunt femeile. În urma violenței domestice, în anul 2020, la nivel național, au suferit 517 persoane, 64,4% dintre victime fiind femei.

„Violența împotriva femeilor este puțin raportată către poliție și alte organizații, deoarece există o lipsă de încredere în instituțiile care ar trebui să ofere sprijin și servicii victimelor. Rușinea, teama de agresor, precum și lipsa unui sprijin pe termen lung și practic, cum ar fi ajutorul pentru locuințe și ajutorul financiar, sunt obstacole care împiedică femeile să raporteze cazurile de violență în familie”, se arată în studiu.

Autorii studiului au făcut mai multe recomandări care ar duce la scăderea numărului de cazuri de violență domestică, printre care:

  • desfășurarea campaniilor de informare a victimelor violenței în familie despre drepturile lor și modul de accesare a serviciilor de protecţie și asistenţă juridică, psihologică, socială și medicală;
  • elaborarea materialelor informaționale cu referire la modul de accesare de către victimele violenței în familie a asistenței juridice garantate de stat în regim offline și online;
  • crearea unei rețele de avocați care acordă asistență juridică garantată de stat;
  • instruirea medicilor de familie cu referire la examinarea și descrierea leziunilor victimelor violenței în familie;
  • crearea intrărilor separate pentru victime și agresori în instanțele de judecată, precum și amenajarea, în sediul instanțelor de judecată, a unor spații separate de așteptare pentru victimele violenței în familie.

Pentru a îmbunătăţi răspunsul specialiştilor din sectorul justiției penale, Centrul de Drept al Femeilor organizează instruiri în format mixt. În cadrul aceluiași proiect, au fost elaborate o broșură și foi volante în care sunt indicate toate serviciile accesibile la nivel de regiune de care pot beneficia victimele violenței în familie. Acestea sunt distribuite specialiştilor şi locuitorilor din Criuleni, Soroca, Cimișlia și Comrat.

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat, la 14 octombrie, după aproape cinci ani de la semnare, Convenția de la Istanbul, prin care țările din Consiliul Europei se obligă să combată violența împotriva femeilor. Convenția de la Istanbul include 81 de articole cu prevederi prin care statele părți asigură prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, protejarea victimelor, urmărirea penală a infractorilor. 

Prin ratificarea Convenției, autoritățile Republicii Moldova se angajează ca violența împotriva femeilor să fie pedepsită conform legii. De asemenea, vor fi alocate resurse pentru asigurarea funcţionalităţii centrelor de criză pentru victimele violenței, linii telefonice de urgenţă, disponibile 24/24 ore, adăposturi pentru victimele violenţei, servicii de consiliere psihologică şi juridică, dar și alte măsuri în acest sens. Fiecare autoritate publică va analiza, estima şi planifica resursele necesare în vederea asigurării punerii în practică a Convenției. 

 

 

Cornelia Cozonac
15/10/2021



Become a Patron!

TestRapid

Comentarii