Zinaida Greceanîi, președinte interimar al Partidului Socialiștilor. Carieră, credite neperformante la BEM și declarații scandaloase

Anticoruptie.md
19/11/2016
Foto: greceanii.md

Zinaida Greceanîi a fost desemnată președinte interimar al PSRM în locul lui Igor Dodon, după ce colegul său a fost nevoit să lase șefia partidului odată cu preluarea fotoliului de șef al statului, care ar urma să se întâmple după validarea scrutinului din 13 noiembrie. Greceanîi va asigura interimatul funcției de președinte al PSRM până la congresul formațiunii, când va fi ales un nou lider. 

Zinaida Greceanîi și Igor Dodon au fost colegi în Guvern și Parlament, încă de pe timpul guvernării comuniste. În noiembrie 2011, ei au părăsit fracțiunea comuniștilor din Parlament, împreună cu Veronica Abramciuc, formând „Fracțiunea deputaților neafiliați”. Ulterior, Igor Dodon a aderat la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, iar Zinaida Greceanîi i-a rămas aproape, deși nu a semnat cerere de aderare la partid. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Greceanîi a fost prima pe lista Partidului Socialiștilor, chiar dacă nu era încă membră a partidului, iar în urma constituirii fracțiunilor din Legislativ, a fost aleasă președinte al fracțiunii PSRM. 

Greceanîi a figurat în Lista neagră a candidaților pentru alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, întocmită de o echipă de jurnaliști, printre care și reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova. Jurnaliștii scriau atunci că, în calitate de Ministru al Finanţelor, Zinaida Greceanîi a atras condamnarea R. Moldova la CEDO în cauza „Oferta Plus”, în urma căreia statul a fost obligat să plătească despăgubiri în mărime de 2,5 milioane de euro. La fel, Ministerul Finanţelor, în perioada cât Greceanîi s-a aflat la conducerea acestuia, a contribuit la condamnarea R. Moldova de către CEDO în cauza „Unistar Ventures Gmbh”, statul fiind obligat să achite prejudicii de peste 6,5 milioane de euro.

Totodată, rapoartele Curţii de Conturi relevau că, în perioada cât a fost condus de Greceanîi, Ministerul Finanţelor a promovat scutirea de la plata taxei pe valoare adăugată a anumitor agenţi economici şi a acordat scutiri de impozitul pe venit unor agenţi economici cu investiţii străine. Curtea de Conturi a mai reţinut că Ministerul Finanţelor, încălcând condiţiile acordului de credit încheiat cu Comunitatea Europeană, n-a rambursat la timp creditorului străin împrumutul, deşi agenţii economici-beneficiari au achitat datoriile integral şi în termenele stabilite. Ca rezultat, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în sumă de 5,7 milioane de dolari.

Potrivit rapoartelor LADOM și ale Coaliției pentru alegeri libere și corecte - Coaliția 2009, în campania electorală din 2009, Zinainda Greceanîi a utilizat maşina de serviciu, escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor legislaţiei electorale.

După evenimentele din 7 aprilie 2009, în calitatea sa de prim-ministru al Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi a ameninţat public cetăţenii că va dispune utilizarea armelor dacă tineretul va reîncepe protestele stradale.

Tot Greceanîi a fost acuzată de presă că s-ar regăsi printre beneficiarii de credite neperformante de la Banca de Economii. Sunt mai multe probe care demonstrează că familia și apropiații acesteia au fost implicați în falimentul acestei instituții bancare. După raportul Kroll care menționează o firmă controlată de soțul Zinaidei Greceanîi printre cele cu credite neperformante la BEM, Ziarul Național a scris și despre alte informații care demonstrează că și alte persoane apropiate nouui președinte interimar al PSRM și-au făcut averi pe seama Băncii de Economii. 

În anul 2008, pe când Zinaida Greceanîi era încă ministru al Finanțelor, instituție responsabilă de pachetul de acțiuni ale statului la Banca de Economii, fabrica de vin din Cojușna, în consiliul de directori al căreia se afla soțul Zinaidei Greceanîi, Alexei Greceanîi, a luat un credit de la BEM în valoare de 1,63 de milioane de euro și 500.000 de dolari. În 2010, fabrica a intrat în faliment. Un an mai târziu, în 2011, o companie privată, Alsvit-print, a răscumpărat bunurile fabricii, gajate la bancă, cu un alt credit, contractat de firmă de la BEM, în valoare de 40 de milioane de lei. Firma Alsvit-print oficial era fondată de o companie off-shore, Handows Trading. Există însă documente oficiale care demonstrează că beneficiar al acestei companii străine este Alexei Greceanîi.

Anticoruptie.md
19/11/2016

Comentarii